Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Iuliana Scântei, a declarat, joi, după întâlnirea online cu raportorii Comisiei de la Veneţia, că le-a explicat acestora necesitatea urgenţei desfiinţării Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), afirmând că de la înfiinţarea Secţiei nu se poate vorbi de o ‘acţiune statală eficientă de combatere a fenomenului de corupţie sau a altui fenomen infracţional în rândul sistemului judiciar’.
‘Şi Parlamentul a făcut parte din calendarul întâlnirilor online stabilit de Ministerul Justiţiei cu raportorii Comisiei de la Veneţia şi astăzi (n.r.- joi), în cadrul discuţiei, am prezentat evoluţia procedurii legislative la nivelul Parlamentului, după adoptarea de către Camera Deputaţilor a acestui proiect de lege şi, de asemenea, am prezentat care sunt paşii procedurali pentru adoptarea proiectului la nivelul Senatului, cameră decizională (…) Am reiterat urgenţa intrării în vigoare a acestei legi de desfiinţare a Secţiei speciale, raportat pe de o parte la obiectivul major menţionat în ultimii trei ani de zile în toate rapoartele MCV, în recomandările Comisiei de la Veneţia şi în rapoartele grupului de state GRECO şi, de asemenea, cu menţiuni exprese în cuprinsul deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de a readuce sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte existenţa acestei Secţii, în parametrii dreptului european’, a afirmat, Scântei, joi, la Senat.
Ea a precizat că urgenţa a fost explicată inclusiv pe soluţiile propuse de Ministerul Justiţiei, ‘care a avut o întâlnire distinctă (n.r. miercuri) cu raportorii Comisiei de la Veneţia, în care şi-au susţinut soluţiile legislative propuse pentru competenţa în investigarea faptelor penale care ar fi săvârşite de judecători şi procurori’.
‘Noi, la rândul nostru, am reiterat situaţia de premieră în care ne găsim, la al cincilea proiect legislativ pentru desfiinţarea SIIJ care se află pe masa Parlamentului. Este primul proiect în care reuşim să avem un consens pe obiectivul desfiinţării Secţiei speciale, un consens în interiorul sistemului judiciar şi între sistemul judiciar, executiv şi Parlament – strict pe obiectivul desfiinţării. Lucrul acesta nu a fost posibil până acum, iar pentru a nu compromite acest sens care răspunde imperativului desfiinţării Secţiei speciale, am abordat cu maximă celeritate dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege şi la Senat’, a adăugat Scântei.
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului a menţionat că în privinţa soluţiilor tehnice care au fost propuse pentru stabilirea competenţei la nivelul procurorilor anume desemnaţi, selectaţi de CSM, desemnaţi de procurorul general şi care să activeze în cadrul Secţiei de urmăriri penale şi criminalistică din Parchetul general, a prezentat şi ‘argumentele şi criticile primite la comisie şi din sistemul judiciar şi din zona societăţii civile’.
‘Repet, am scos în evidenţă un lucru important: de când a fost înfiinţată Secţia, nu putem vorbi de o acţiune statală eficientă de combatere a fenomenului de corupţie sau a altui fenomen infracţional în rândul sistemului judiciar. Toate rapoartele au evidenţiat lipsa de eficienţă în ceea ce priveşte rezultatele acestei Secţii speciale, iar separat am ajuns în situaţia că fără desfiinţarea Secţiei speciale noi să nu putem să declanşăm totuşi investigaţii penale serioase şi eficiente pentru faptele penale săvârşite de judecători şi procurori. Ori acest lucru compromite o exigenţă a statului de drept, pentru că sistemul judiciar însuşi nu este deasupra legii, trebuie să avem pârghii legislative care să permită investigarea şi a unui judecător şi a unui procuror’, a afirmat Scântei.
Senatorul PNL a menţionat că, din păcate, aşa cum este legea în vigoare, menţinerea în funcţie a Secţiei speciale ‘face imposibilă investigarea acestor fapte penale ale magistraţilor şi de către DNA, dar şi de către orice alt parchet sau procuror specializat’.
‘Sistemul judiciar a venit cu această propunere care a fost în însuşită de reprezentanţii Executivului şi de noi, ca politicieni în Parlament. Este o soluţie pe care au propus-o ei, şi anume cei care sunt specializaţi primesc această competenţă suplimentară, de a-şi investiga penal proprii colegi judecători şi procurori, să fie recrutaţi având la bază acest criteriu alt seniorităţii – o experienţă bogată în funcţia de procuror. S-a propus pentru procurorii care vor activa la Parchetul general 15 ani, iar pentru cei care vor activa la parchetele de pe lângă curţile de apel 12 ani. După ceea ce ştiu eu din sistemul legislativ, este cea mai mare vechime cerută până acum pentru a funcţiona ca procuror cu competenţe depline de investigare la nivelul unui parchet. Ori dacă aceasta a fost o solicitare a sistemului judiciar care a întrunit consensul în acest caz, noi ca politicieni nu am răspuns decât favorabil, tocmai pentru a nu compromite obiectivul major’, a mai spus Scântei.
Ea şi-a exprimat speranţa ca proiectul să fie inclus, luni, pe ordinea de zi a plenului Senatului, cameră decizională în acest sens.
‘Am dorit să nuanţez foarte mult că nu este o grabă şi nu ne ferim de exprimarea unui punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Avem alte trei avize din care Ministerul Justiţiei s-a inspirat atunci când a stabilit soluţiile legislative actuale. Am dorit să punctez lucrul acesta, că nu este o lipsă de respect faţă de raportorii Comisiei de la Veneţia, să nu stăm să aşteptăm. Suntem într-o procedură paralelă. Şi ei au tot interesul să vadă acest obiectiv al desfiinţării SIIJ realizat. Dacă lucrurile pe impactul soluţiilor tehnice în ceea ce priveşte stabilirea procedurilor viitoare, deci după ce vedem într-adevăr rezolvată această problemă a Secţiei speciale, vor comporta alte analize, inclusiv recomandări din partea Comisiei de la Veneţia, (…) suntem, acum, în perioada de finalizare a proiectelor de modificare a legilor Justiţiei, la Ministerul Justiţiei, ministrul şi-a arătat, din câte ştiu, disponibilitatea de a le include imediat, astfel încât în mai puţin de o lună de zile să le putem absorbi şi pe acestea’, a argumentat Scântei.
