- Claudia Tapardel: Cred că România își va păstra acest statut de avocat care pledează la nivel european pentru integrarea mai rapidă a Republicii Moldova în UE (…) 740.000 de cetățeni moldoveni au devenit și au redobândit cetățenia română devenind și cetățeni ai statului român
Iulian Ionescu ecopolitic.ro: Vă rog să ne spuneți câteva detalii legate de activitatea acestei instituții – Autoritatea Națională pentru Cetățenie, inclusiv pe zona dumneavoastră de fost europarlamentar, pentru că am înțeles că se leagă multe lucruri între cele două zone.
Claudia Tapardel : În primul rând, bine ați venit la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Eu consider că este una dintre instituțiile importante, esențiale și chiar strategice ale statului român. Sunt onorată că de aproape două săptămâni am preluat atribuțiile președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, eu desfășurând activitatea în această instituție în calitate de vicepreședinte de aproximativ un an și jumătate, așadar sunt familiarizată cu ce presupune activitatea acestei instituții. Este o instituție de interes național, se află sub ordinea Ministerului Justiției și are ca obiect de activitate acordarea, retragerea sau redobândirea cetățeniei române. Cred că dacă vorbim de cetățenia română, cred că este elementul esențial pe care se fundamentează un stat și anume cetățenii acelui stat. Fie că sunt cetățeni de drept, care s-au născut cetățeni români de drept, fie că sunt cetățeni care, potrivit legii cetățeniei române, redobândesc cetățenia română.
În cazul articolului 11, și aici mă refer la reparația istorică pentru vechile teritorii românești și ne referim în special la cetățenii din Republica Moldova, dar mai sunt și alte teritorii care au aparținut în trecut statului român, fie că ne referim la articolul 10, unde avem cetățeni români care au pierdut din motive neimputabile, în marea majoritate politice, cetățenia română, și aici fac referire la perioada în care, odată cu plecarea în perioada comunistă de pe teritoriul României, se pierdea potrivit legii statutul de cetățean român și facem și această reparație istorică. Și articolul 8 din Legea Cetățeniei Române, prin care, efectiv, acordăm cetățenie română unor cetățeni străini, care își doresc să dobândească și vocația, pentru că cetățenia română este un atribut de suveranitate al statului român și o vocație pentru cel care o obține, își doresc să devină și cetățeni ai statului român. Avem și un articol 8.1 pentru cetățeni străini care au o contribuție importantă la dezvoltarea culturii și a statului român.
Deci așadar consider că este foarte importantă această instituție și ne dorim ca prin activitatea acestei instituții să aducem în sânul comunității românești și să întărim statul român cu cetățeni români valoroși, cetățeni care aduc valoare și contribuie la dezvoltarea statului român, pentru că, dacă acum fac referire și la fostul meu statut de membru al Parlamentului European, este o onoare, dar și un mare beneficiu, aș putea spune, să devii cetățean român, pentru că odată cu drepturile câștigate în calitate de cetățean român, sunt și o serie de drepturi pe care le câștigi în calitate de cetățean european. Și aici ne referim la cele patru libertăți fundamentale oferite de statutul de cetățean european și cred că este un mare avantaj pentru orice cetățean din afara Uniunii Europene care devine cetățean român.
În același timp, în calitate de vicepreședinte care a preluat atribuțiile președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, îmi asum această afirmație când spun că cetățenii care devin cetățeni români, cetățenii străini care devin cetățeni români, trebuie să înțeleagă că dincolo de aceste drepturi și aceste beneficii pe care le revin, sunt și o serie de responsabilități pe care de altfel orice cetățean ale unui stat trebuie să le aibă în considerare.
Și cred că este un mare câștig pentru orice cetățean străin din afara Uniunii Europene, care odată cu obținerea statutului de cetățean român devine și cetățean european cu dreptul de a călători în spațiul Schengen, cu dreptul de a munci în spațiul unic european și de a desfășura activitate în comunitatea europeană.
Reporter: Presupun că foarte mulți cetățeni moldoveni au în momentul de față dublă cetățenie, adică au și cetățenie română. Ce rol are Autoritatea Națională pentru Cetățenie în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ținând cont de colaborarea cu instituțiile de acolo?
Claudia Tapardel: Absolut. Pentru că ați întrebat și ați menționat că sunt foarte mulți cetățenii moldoveni care au și cetățenie română și au obținut cetățenia română, eu am să vă dau și niște statistici, pentru că îmi place întotdeauna să vorbesc pe concret.
Așadar, de la înființarea Autorității Naționale pentru Cetățenie din anul 2010, am avut 833.000 de cereri de redobândire a cetățeniei române în temeiul articolului 11 din Legea Cetățeniei Române, pe care vi l-am menționat anterior.
Din aceste aproape 833.000, 835.000 avem în prezent 740.000, 739.000 mai exact, de cereri aprobate. Deci, așadar, 739.000 – 740.000 de cetățeni moldoveni care au devenit și au redobândit cetățenia română devenind și cetățeni ai statului român.
În ultimii cinci ani, ca să ne îndreptăm spre, să spunem, o perioadă mai actuală, aproximativ 205.000 de cereri de acest tip au fost depuse de cetățenii moldoveni și majoritatea au fost aprobate. Evident, avem și decizii de nesoluționare și de neredobândire a cetățeniei române, în cazul în care documentele prezentate nu au corespuns criteriilor stabilite de cadrul legal al legii cetățeniei române.
Evident că noi încercăm, atât instituția noastră cât și instituția care ne coordonează, Ministerul Justiției, încercăm să susținem procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană și cred că de la început, adică încă din anul 2022, de când Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și ulterior, din iunie 2024, de când au început, efectiv, negocierile pe cele 35 de capitole de negociere, Republica Moldova a beneficiat de tot suportul și sprijinul statului român, evident și de suportul și sprijinul Ministerului Justiției, de altfel există și un plan de acțiuni în domeniul justiției între Ministerul Justiției din România și Ministerul Justiției din Republica Moldova pe perioada 2025-2027 tocmai în această idee de sprijinire a Ministerului de Justiție din Republica Moldova să integreze, să spunem, în legislația Republicii Moldova elementele ce țin de acquis-ul comunitar, și noi am trecut prin această procedură de negociere și de integrare în legislația națională a legislației europene respectiv acquis-ul comunitar, efectiv, să spunem, suportul nostru se concentrează pe cele două capitole dedicate justiției, capitolul 23 și 24, capitolul 23 (Justiție și drepturi fundamentale), capitolul 24 (Justiție, libertate și securitate), avem o colaborare foarte strânsă cu Agenția Serviciilor Publice din Republica Moldova, ne sprijinim reciproc în acest demers de acordare a cetățeniei pentru cetățenii moldoveni care devin cetățenii români, solicităm, avem o corespondență și o colaborare interinstituțională prin care verificăm actele de stare civilă și alte documente solicitate de legislația română pentru acordarea cetățeniei.
Reporter: Presupun că în anii aceștia au existat inclusiv o evoluție și o upgradare până la urmă a relațiilor…
Claudia Tapardel : Este chiar strânsă această relație, avem și un memorandum de colaborare încheiat cu Agenția de Servicii Publice a Republicii Moldova, am semnat și un act adițional chiar anul trecut prin care ne dorim să consolidăm și mai mult colaborarea și să putem să eficientizăm transferul și comunicarea de informații esențiale, în special cele legate de actele de stare civilă între statul român și Republica Moldova.
Reporter: Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, un exemplu de bună practică la nivelul instituției pe care o conduceți sau al Ministerului Justiției?
Claudia Tapardel : Există colaborări atât între instituția noastră și Ministerul Justiției și instituția noastră și Ministerul Afacerilor de Interne pentru că și noi aici la nivelul statului român suntem într-un sistem de colaborare interinstituțională mai ales că este, așa cum am spus, este o instituție de importanță esențială pentru statul român atât din punct de vedere al integrării noilor cetățeni în comunitatea românească până la elementele ce țin de protejarea statului român și securitatea statului român și a întregului spațiu Schengen, dacă extindem puțin viziunea. Dar există discuții pentru a le oferi experiența și expertiza noastră în eficientizarea sistemelor de evidență a populației, înțeleg că au fost niște discuții și niște contribuții în special și cu contribuția Ministerului Afacerilor de Interne în ceea ce privește cardul de identitate, cardul electronic de identitate și înțeleg că au fost niște recomandări pe care le-am oferit și noi.
De asemenea, evident, că ne concentrăm foarte mult în domeniul de expertiză în ceea ce privește modul în care se acordă cetățenia română și, evident, oferim expertiza noastră și Republicii Moldova în acordarea cetățeniei moldovenești pentru alți cetățeni străini care doresc să obțină cetățenia Republicii Moldova.
De asemenea, avem o strânsă colaborare cu domnul ambasador și, evident, dacă ne extindem de la activitatea Autorității Naționale pentru Cetățenie la activitatea întregului stat român, cu siguranță suntem probabil cel mai important avocat la nivel european pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru ca acest proces să fie cât mai rapid și să fie un proces care este cât mai eficient și cred că și doamna Maia Sandu, doamna președinte a Republicii Moldova spunea că suntem un avocat ferm care apără interesele Republicii Moldova la Bruxelles și cred că această relație de suflet pe care o avem cu Republica Moldova și de fraternitate se vede în toate acțiunile pe care le întreprind demnitarii statului român și statul român în a sprijini Republica Moldova în acest proces de aderare și integrare în Uniunea Europeană.
Reporter: În contextul a ceea ce se întâmplă în perioada asta, este o perioadă destul de dificilă și pentru noi și pentru Republica Moldova și pentru Europa și pentru întreaga lume.. Din punctul dumneavoastră de vedere, pe zona în care activați, care ar fi cele mai mari provocări pe care le are Republica Moldova în acest moment?
Claudia Tapardel : Bun, dacă ne concentrăm în special pe ceea ce am discutat anterior în acest parcurs de integrare în Uniunea Europeană și de negociere pe capitole, și atunci o să mă concentrez pe cele două capitole 23 și 24 – Justiție, drepturi fundamentale și Justiție, libertate și securitate, care sunt niște capitole esențiale, inclusiv cu, așa cum spuneam, cu integrarea acquis-ul comunitar, există o mare provocare, mai ales în acest context geopolitic destul de complicat și de apăsător, și acesta este fie o tendință de apăsare și de oboseală în procesul de reformă, pentru că, clar, este evident, așa cum am trăit și noi în România, este necesară o reformă intensă și susținută la nivelul statului moldovean, în același timp poate fi și o tendință de relaxare a procesului de reformă.
În ceea ce privește această tendință de relaxare a procesului de reformă, reprezintă o provocare, mai ales în condițiile în care Republica Moldova și-a impus un obiectiv, acela al încheierii capitolelor de negociere și de aderare oficială în 2028, ceea ce înseamnă un termen foarte scurt și atunci trebuie să ai un ritm foarte serios, ferm, susținut de realizarea reformelor. Bun, realist eu cred că termenul va fi 2030-2031, dar asta înseamnă că nu trebuie să se renunțe, deci ritmul trebuie să fie foarte susținut, să nu se ajungă într-o zonă de relaxare, dar nici într-o zonă de apăsare și de oboseală de reformă, pentru că am trecut și noi prin această etapă și oboseala poate fi atât la nivelul aparatului administrativ, aparatului guvernamental al statului, dar și în rândul cetățenilor care trebuie să accepte și să integreze aceste reforme care se vor derula și se vor implementa la nivelul Republicii Moldova. Deci sunt într-adevăr niște provocări pe care autoritățile din Moldova trebuie să le ia în considerare.
Asta evident că vorbesc și din experiența mea de membru al Parlamentului European.
Am mai analizat și procesele de aderare ale altor state membre, etapele pe care le-au parcurs și știm cu toții că exigențele de la nivel european sunt niște exigențe care nu sunt negociabile, să spunem așa, și că într-un fel acestea și dau soliditatea structurii europene. Pe de altă parte, pentru un stat aflat în procesul de aderare și de integrare și care trebuie să integreze toate aceste reforme, să ajungă la acel nivel de exigență impus de tratatele europene, nu este un parcurs ușor. Solicită consecvență, fermitate din partea statului, dar și acceptare din partea cetățenilor.
Reporter: Oricum, este clar că fiecare instituție, fiecare departament din România poate da exemple de bune practici pentru Republica Moldova…
Claudia Tapardel: Absolut. Și chiar mă gândeam înainte să vă acord acest interviu că sunt foarte multe persoane care au excelat din punct de vedere profesional în România, care acum lucrează sau ocupă poziții importante în Republica Moldova și mi se pare un schimb și foarte înțelept din partea Republicii Moldova și de know-how și de experiență profesională și de resursă umană cu experiență venită din România. Și ne bucurăm că sunt profesioniști români care susțin acest proces de integrare și aderare al Republicii Moldova, lucrând efectiv pentru Republica Moldova și susținând acest demers pe care, de altfel, noi l-am susținut dintotdeauna. Acela ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene alături de noi.
Oricum, suntem probabil statul care a susținut Republica Moldova din toate punctele de vedere, atât cu asistență tehnică, cu expertiză, cât și cu sprijin financiar efectiv, pentru a asigura că Republica Moldova este un stat care își continua parcursul european.
Iulian Ionescu ecopolitic.ro: Mai ales că noi știm că am avut probleme în integrarea în Uniunea Europeană, acum știm că nu trebuie să facem anumite greșeli sau lucruri de genul acesta…
Claudia Tapardel: Republica Moldova beneficiază acum de tot know-how-ul, de toată expertiza, de bunele practici, de ”to do and not to do” în procesul de reformă și cred că este foarte important. Și oricum, dialogul interinstituțional și interguvernamental dintre România și Republica Moldova este o permanență, indiferent de guvern sau de cine a condus de la președinte, guvern, chiar și colaborarea interparlamentară, întotdeauna a fost o colaborare susținută, onestă, loială din partea ambelor state și, cu siguranță, așa va fi și pe viitor.
Iulian Ionescu ecopolitic.ro: La final, ce mesaj aveți pentru România și Republica Moldova, în contextul colaborării și al bunelor practici dintre cele două țări?
Claudia Tapardel: Să știți că și noi, la nivelul statului român și la nivelul Ministerului Justiției și acum, venind chiar în ograda mea, a Autorității Naționale pentru Cetățenie ne concentrăm foarte mult să evoluăm, să dăm dovadă de mai multă eficiență, de performanță în analiza și soluționarea dosarelor de cetățenie și vă mărturisesc că chiar în acest moment și în această perioadă suntem într-o activitate intensă și ne dorim să informatizăm, să creăm un nou sistem informatic al procesului de acordare a cetățeniei române, în care să avem un flux foarte clar și coerent al procesului de acordarea cetățeniei de la momentul înregistrării cererii de cetățenie până la momentul de soluționare efectivă a dosarului de cetățenie și a depunerii jurământului față de statul român.
Ne dorim un sistem eficient, digitalizat, care să corespundă secolului XXI. Am accesat fonduri din Planul Național de Reziliență și Redresare în valoare de 1,5 milioane euro și mă aștept ca odată cu implementarea și finalizarea acestui proiect să avem un sistem eficient, performant, total digitalizat al procesului de acordare a cetățeniei române. Și cred că, evident, pe viitor, pentru că sunt convinsă că va fi un proiect de succes, putem împărtăși aceste bune practici cu Republica Moldova, cu Agenția Serviciilor Publice din Republica Moldova.
Cred că orice stat și orice instituție guvernamentală, în momentul de față în care evoluția digitală, tehnologică este atât de rapidă, trebuie să se updateze cât mai rapid.
În același timp, ca un ultim mesaj, în calitate de conducător al acestei instituții, pot spune acest lucru. Datoria mea ca și conducător al acestei instituții este să am o instituție care performează, care este eficientă, în care procesul de lucru este unul în interesul cetățeanului român, în primul rând și al statului român, dar și al solicitanților de cetățenie. În același timp ne dorim ca să oferim cetățenie română unor viitori cetățeni români care fac onoare statului român și comunității române și care îmbunătățesc și aduc valoare adăugată acestui stat. Pentru că, așa cum menționam la începutul interviului, beneficiile și avantajele oferite de statutul de cetățean român sunt nenumărate, sunt valoroase și cred că este important ca și solicitanții de cetățenie să înțeleagă încă din momentul depunerii cererii însemnătatea acestui parcurs de obținerea cetățeniei și ulterior însemnătatea obținerii statului de cetățean român și de integrare în comunitatea românească și în statul român.
Iulian Ionescu ecopolitic.ro: Vă mulțumesc foarte mult, mult succes și, cum să spun eu, proiectele care țin de statul român, cum ați menționat și dumneavoastră, să continue și mai ales, ținând cont că cei mai mulți noi cetățeni români vin din Republica Moldova până la urmă, să fie cât mai mulți.
Claudia Tapardel: Ne dorim și noi să avem tot mai mulți cetățeni moldoveni care devin cetățeni români, dar cu respectarea cadrului legal al statului român și cu siguranță România și statul român este deschis și îmbrățișează atât Republica Moldova și o sprijină în acest proces de aderare și în toate demersurile pe care le are pe scena politică, europeană și internațională și cu siguranță a susținut întotdeauna cetățenii moldoveni chiar și înainte ca unii dintre aceștia să devină cetățeni români și cred că acest lucru este evident și deschiderea, prietenia, fraternitatea dintre statul român și Republica Moldova este una clară și de suflet, indiferent dacă vorbim de aspectul identitar, cultural sau de cel politic și cu siguranță așa cum spuneam și pe parcursul interviului cred că ne vom păstra acest statut de avocat care pledează la nivel european pentru integrarea mai rapidă a Republicii Moldova în UE.
