Consulatul General al României de la Cernăuţi este activ 24 de ore din 24 în acest moment, având în vedere contextul în care se află Ucraina din data de 24 februarie, misiunea diplomatică încercând să facă faţă atât cererilor adresate de români, cât şi de autorităţile ucrainene şi de refugiaţii din această ţară, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, consulul general al ţării noastre la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu.
Deocamdată nu au existat bombardamente în zonă, însă, dacă acest lucru se va întâmpla, misiunea va trebui să se retragă, a spus diplomatul.
‘Autorităţile române au răspuns extraordinar, sunt foarte impresionaţi ucrainenii de ceea ce a făcut România şi cum a putut să răspundă la toată problematica cu care se confruntă Ucraina. Oamenii au un respect deosebit pentru noi, am primit foarte multe aprecieri că am rămas în regiune’, a precizat Irina-Loredana Stănculescu.
AGERPRES: Doamnă consul general, în ce condiţii funcţionează acum Consulatul General al României de la Cernăuţi?
Irina-Loredana Stănculescu: Consulatul General al României la Cernăuţi este activ 24 de ore din 24, având în vedere contextul în care se află Ucraina. Noi suntem cu toată misiunea diplomatică la datorie. Încercăm să facem faţă tuturor cererilor care ne sunt adresate de către români, de către autorităţile ucrainene, pentru că, în momentul de faţă, nu ne confruntăm numai cu problemele comunităţii româneşti şi ale etnicilor români, ci ne confruntăm cu o schimbare majoră la nivelul întregilor autorităţi ale Ucrainei. Aici, în regiune, dar şi în întreaga Ucraina s-a transformat Administraţia Regională de Stat în Comandament Militar, adică ea de fapt este numită Administraţia Militară din regiunea Cernăuţi. Aşa au fost făcute toate administraţiile regionale, iar ele au putere supremă în ceea ce priveşte deciziile la nivel regional.
Primăria, Consiliul Regional, Consiliul Raional nu mai au putere, pentru că au fost preluate de Administraţia Militară. Noi încercăm să colaborăm cu această administraţie militară, colaborăm foarte bine, ţinem strâns legătura, tocmai pentru a rezolva toate problemele cu care se confruntă regiunea, mai ales că aici este cea mai mare comunitate românească de graniţă din Ucraina. Noi avem foarte mulţi etnici români care sună la consulat, sunt speriaţi, încearcă să treacă în România, foarte mulţi nu au avut documente şi încercăm să facem faţă. Am avut foarte multe întâlniri cu Administraţia Militară, am rezolvat problemele de la frontieră. Chiar astăzi (joi – n.r.) am fost personal până în frontieră şi coada de maşini, rândul de maşini este de patru kilometri, oamenii nu mai trec pe jos. Ieri am avut o discuţie cu domnul Osaciuc (Serghei Osaciuc, şeful Administraţiei Militare de Stat Cernăuţi – n.r.) şi l-am rugat să organizeze refugiaţii din satele din regiune şi din satele româneşti. Sunt foarte mulţi refugiaţi veniţi din zonele afectate de bombardament şi sunt cazaţi o mare parte în comunitatea românească. Ei fac solicitări cum să procedeze cu ei. Le-am spus să îi ţină pe loc, pentru că Administraţia Militară va trimite microbuze sau primăriile de acolo vor trimite microbuze pentru ca oamenii să fie transportaţi, pentru că oamenii ajung bolnavi în România şi îngreunează autorităţile din România să facă faţă valului de probleme cu care se confruntă acolo.
În acest moment, coada este de patru kilometri, oamenii nu mai sunt la rând şi trec pe jos. Deja vin organizaţi cu microbuze, ei sunt preluaţi imediat de către Suceava. Domnul Flutur (preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur – n.r.) s-a implicat foarte mult acolo. Există un punct în care oamenii sunt preluaţi, copiii, mamele, şi li se acordă primul ajutor. Este şi domnul director general de la Crucea Roşie prezent acolo, şi domnul prefect, este Poliţia Română. Toată lumea este adunată şi încearcă să găsească soluţii cât mai bune pentru ceea ce transmitem noi de aici din Ucraina. Misiunea noastră diplomatică nu se rezumă numai la comunitatea românească, pentru că nu putem. Trebuie, în general, să ţinem seama de toate solicitările care vin şi să încercăm să le facem faţă şi, în primul rând, să încercăm să fim umani şi să îi ajutăm pe toţi.
AGERPRES: După declanşarea războiului, Ambasada de la Kiev s-a închis, astfel încât aţi rămas cea mai importantă misiune diplomatică în Ucraina. Aţi avut probleme speciale cu cetăţenii români?
Irina-Loredana Stănculescu: Probleme speciale sunt în fiecare zi, pentru că sunt prinşi în zone foarte greu accesibile. Am avut probleme şi cu TIR-uri care nu au mai putut să treacă. Am avut fel şi fel de probleme. Avem probleme cu foarte mulţi oameni bolnavi, avem solicitări de la foarte mulţi oameni cu cancer, care sunt în imposibilitatea de a pleca de aici. Sunt fel şi fel de probleme. Într-adevăr, Ambasada României a avut activitatea suspendată, misiunea diplomatică de acolo a fost retrasă, pentru că era obligatoriu să se întâmple asta. Aţi văzut ce bombardamente sunt acolo… Noi am rămas ca şi Consulat General, considerând că Bucovina este binecuvântată de Dumnezeu şi se pare că aici lucrurile sunt calme. Încă nu au existat bombardamente şi sper că nici nu vor exista, pentru că suntem foarte aproape de graniţa cu România şi lucrul acesta cred că ar afecta întreaga Europă şi, dacă ar bombarda zona aceasta, ar fi foarte aproape de noi.
AGERPRES: A fost înregistrat un val fără precedent de refugiaţi. Consideraţi că acest val se va prelungi, va creşte în intensitate sau va scădea?
Irina-Loredana Stănculescu: Eu cred că va scădea, deşi încă mai vin încărcături de trenuri din zonele afectate, după cum am văzut la Cernăuţi. Se spunea că pot fi organizate, dar nu sunt sigură, că vor fi nişte încărcături de persoane care vor fi duse în România pe calea ferată. Oricum, în momentul de faţă, nu mai sunt cozi, aşa că ei pot să treacă către România. Am făcut o înţelegere cu autorităţile ucrainene să nu mai proceseze cetăţenii ucraineni. Ei pot trece liber către România. Singura problemă este problema bărbaţilor între 18 şi 60 de ani. Fiind instituită Legea marţială, în mod normal au această problemă: trebuie să rămână în Ucraina cu arma în mână. Din păcate, sunt aceste probleme şi cu comunitatea noastră de etnici români. Mulţi dintre ei nu au cetăţenie sau, dacă au cetăţenie română, ei în primul rând sunt cetăţeni ai statului ucrainean şi trebuie să îşi apere ţara. Nu putem face mare lucru pentru aceşti bărbaţi. O mare parte a trecut în România, alţii nu au reuşit acest lucru înainte de a fi instituită această lege.
AGERPRES: Cum a fost apreciată reacţia României la valul de refugiaţi?
Irina-Loredana Stănculescu: România a răspuns extraordinar. Vă spun că mă întâlnesc cu reprezentanţi ai autorităţilor, chiar mai devreme au venit aici reprezentanţii Poliţiei, conducerea Poliţiei din regiune a venit la Consulatul Român şi cu lacrimi în ochi spuneau că este incredibil ceea ce se întâmplă în România. Autorităţile române au răspuns extraordinar, sunt foarte impresionaţi de ceea ce a făcut România şi cum a putut să răspundă la toată problematica cu care se confruntă Ucraina. Oamenii sunt impresionaţi, au un respect deosebit pentru noi, au un respect deosebit pentru misiunea diplomatică. Am primit foarte multe aprecieri că am rămas în regiune. Eu, consulul general, sunt femeie şi poate femeile ar fi putut reacţiona un pic mai cu frică, să zic aşa, dar mă apreciază foarte tare şi lucrul acesta este foarte important, că am dat dovadă că am rezistat, că suntem alături de ei. Noi suntem un canal de a transmite informaţii reale cu ce se întâmplă aici.
AGERPRES: Se înregistrează sincope în funcţionarea sistemului social sau în alimentarea populaţiei. Credeţi că se va înregistra o criză de alimente, de medicamente în zonă?
Irina-Loredana Stănculescu: Criză cred că este deja. La întâlnirea cu domnul Serghei Osaciuc, comandantul Administraţiei Militare, dânsul a spus că această regiune este bine din punct de vedere al aprovizionării, dar sincope sunt. Putem observa că sunt foarte multe staţii peco ce nu au combustibil. Deja se epuizează stocurile din magazine, deja am semnale din comunitatea de români că este greu să îngrijească refugiaţii care se află în casele de români de aici din regiune şi cred că această criză se va acutiza.
AGERPRES: Putem vorbi de o închidere şi a acestui consulat în cazul în care războiul se va extinde?
Irina-Loredana Stănculescu: Sigur. Dacă această regiune va fi bombardată, va trebui să ne retragem, pentru că nici nu cred că ar mai ieşi lumea pe stradă şi nici nu cred că îi vom mai putea ajuta cu ceva. Nu suntem de specialitate şi cred că puterile noastre sunt limitate, atâta timp cât nu o să mai avem obiectul muncii.
