Summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) de la Chişinău, de pe 1 iunie, este un pas foarte important în începerea negocierilor de aderare la UE de către Republica Moldova şi un semnal bun pentru a finaliza procesul de implementare a condiţionalităţilor impuse de Bruxelles, a declarat, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru AGERPRES, Ina Coşeru, copreşedintă a Adunării Parlamentare a Euronest.
Cel mai important eveniment organizat vreodată de Republica Moldova, summitul CPE de pe 1 iunie, la care sunt aşteptaţi 50 de şefi de stat şi de guvern şi responsabili UE, este un bun prilej pentru o serie de ‘mesaje foarte clare din partea liderilor europeni pe subiectele de interes major’ pentru cetăţenii ţării, a afirmat Ina Coşeru la Bucureşti.
Republica Moldova îşi doreşte să primească undă verde din partea Bruxellesului pentru începerea negocierilor de aderare la UE în 2023, în acelaşi timp cu Ucraina – împreună cu care a primit statutul de ţară candidată în iunie 2022 -, deşi este conştientă că o prelungire a războiului din ţara vecină ar putea întârzia această etapă din procesul de aderare.
În acelaşi timp, Ina Coşeru admite că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza conflictului îngheţat din regiunea transnistreană, dar susţine că există mai multe instrumente care pot fi folosite în apropierea poziţiilor autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol, relaţie complicată care a fost redefinită inclusiv de creşterea independenţei energetice a Republicii Moldova.
Pe de altă parte, deputata din Republica Moldova vede semne bune în reforma din justiţie, printre care include şi condamnarea la 15 ani de închisoare a oligarhului Ilan Şor, şi evidenţiază faptul că a început procesul de verificare preliminară (pre-vetting) a judecătorilor şi procurorilor care ar urma să asigure, în final, un sistem al justiţiei care îl va proteja pe cetăţean.
Nu în ultimul rând, trage ea un semnal de alarmă în cadrul interviului acordat AGERPRES, justiţia trebuie să se asigure că nu sunt posibile abuzuri ca în Găgăuzia, unde candidata Partidului Şor, Evghenia Guţul, a câştigat alegerile fără a fi cunoscută electoratului, iar societatea civilă şi experţii au sesizat ‘abateri foarte mari în masă şi acţiuni ilegale’.
AGERPRES: La Chişinău, în cadrul celei de a 10-a ediţii a Adunării Parlamentare a Euronest, a fost adoptată o rezoluţie prin care membrii cer Comisiei Europene şi Consiliului UE să înceapă în 2023 negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De atunci au trecut aproape trei luni, dar situaţia geopolitică creată de războiul declanşat de Rusia în Ucraina nu s-a schimbat în regiune. În aceste condiţii, mai aveţi speranţe pentru începerea negocierilor de aderare în acest an?
Ina Coşeru: Aşa este. În februarie am cerut deschiderea negocierilor pentru anul 2023 şi asta a fost şi doleanţa inclusă în rezoluţia Parlamentului European din aprilie anul curent, unde, la fel, s-a stipulat această idee de a deschide negocierile, doar că negocierile sunt condiţionate de acele reforme pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze.
De când am devenit ţară candidată a Uniunii Europene, şi acest lucru s-a întâmplat anul trecut în iunie, am primit o listă de condiţionalităţi pe care trebuie să le implementăm în Republica Moldova pentru a deschide negocierile. Raportul deja a fost transmis la Comisia Europeană şi, în toamna anului curent, Comisia Europeană se va expune pe implementarea acelor nouă condiţionalităţi care au fost formulate în raport cu Republica Moldova. (…)
Înţelegem ce înseamnă deschiderea negocierilor, înseamnă alte fonduri pentru Republica Moldova. Până atunci trebuie să ne facem temele pentru acasă, înţelegem că pe partea de justiţie am avut restanţe, dar iată că avem şi semnale bune. (Ilan) Şor a fost condamnat la 15 ani de închisoare, pentru că acesta a fost un dosar care a fost pus la murat şi nimeni nu înţelegea de ce acest caz a durat atât de mult timp. Dar iată că este condamnat de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare şi trebuie să întoarcă 5 miliarde de lei la bugetul statului. Şor este învinuit de furtul miliardului din sistemul bancar, acel furt care ne-a făcut cunoscuţi în toată lumea.
Şi acum această grupare continuă să să se implice în destabilizarea politică a ţării, pentru că vor să rămână la putere şi vor să deturneze guvernarea de la Chişinău pentru a face jocul Kremlinului, pentru că de fapt sunt susţinuţi de Kremlin, şi acele proteste pe care le vedeam la Chişinău, care au început din anul 2022 din toamnă, ne demonstrează că această grupare este susţinută din banii corupţi din Federaţia Rusă şi protestele sunt unele neautentice, pentru că protestatarii primesc bani din partea organizatorilor şi sunt aduşi organizat cu autobuze în Chişinău şi, respectiv, acest lucru continuă şi anul acesta, în 2023, pentru că Kremlinul încearcă să destabilizeze politic Republica Moldova. Toate structurile guvernamentale controlează situaţia şi acum suntem în preajma evenimentelor de o amploare deosebită pentru ţara noastră.
În primul rând, pe data de 21 mai, la iniţiativa preşedintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, se va organiza adunarea naţională în Piaţa Marii Adunării Naţionale, unde doamna preşedintă îi invită pe toţi cetăţenii Republicii Moldova să-şi exprime încă o dată, să-şi reconfirme dorinţa de integrare europeană, pentru că acesta este parcursul pe care şi-l doresc cetăţenii Republicii Moldova. Lucrul acesta a fost demonstrat şi în trecut, atunci când, din 2009, cetăţenii au început să susţină partidele proeuropene şi au fost formate acele alianţe de integrare europeană în 2009 şi ulterior, iar în 2014 a fost semnat Acordul de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care de fapt a fost baza de apropiere de normele şi standardele Uniunii Europene şi care a inclus Acordul de liber schimb în domeniul comerţului, prin intermediul căruia Republica Moldova poate să exporte produsele pe pieţele europene. Prin intermediul acestui acord de asociere noi de fapt am şi schimbat piaţa Federaţiei Ruse cu pieţele Uniunii Europene, pentru că acum în mare parte produsele noastre ajung pe pieţele europene şi în special datorită războiului care a fost declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina nu mai ajung în Federaţia Rusă.
Pe data de 21 mai aşteptăm cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv diaspora – şi aş vrea să invit diaspora din România, care este una foarte numeroasă – să participe la această adunare naţională, unde noi, toţi cetăţenii din Republica Moldova, să ne reconfirmăm dorinţa de a ne integra în Uniunea Europeană, iar pe data de 1 iunie, peste o săptămână, Republica Moldova va găzdui următorul summit al Comunităţii Politice Europene, care a fost lansată la iniţiativa preşedintelui (francez Emmanuel) Macron şi care va întruni participarea a peste 40 de lideri europeni. Republica Moldova nu a mai organizat niciodată asemenea evenimente şi noi ne aşteptăm la mesaje foarte clare din partea liderilor europeni pe subiectele de interes major pentru cetăţenii noştri.
Este un eveniment de o zi, dar acest eveniment se va concentra pe subiecte precum securitatea ţării, pentru că, de când a început războiul în Ucraina, Republica Moldova este cea mai vulnerabilă ţară, pentru că este la hotar cu Ucraina şi din 24 februarie 2022 noi am primit cei mai mulţi refugiaţi, din care o parte au rămas în Republica Moldova, şi sectorul economic şi cel social au suportat consecinţe semnificative la care lucrăm, la care lucrează guvernarea Republicii Moldova.
Totodată, (mai este) criza energetică care a început din septembrie anul 2021, de când Partidul Acţiune şi Solidaritate a venit la guvernare în Republica Moldova, când am luat majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova şi am format Guvernul Republicii Moldova. Deci un instrument de şantaj, primul instrument de şantaj care a fost aplicat de Federaţia Rusă în toată regiunea europeană a fost criza energetică.
Bineînţeles că nu doar Republica Moldova a suferit, suferă toată regiunea europeană şi suntem astăzi (joi – n.r.) la un eveniment în Bucureşti, eveniment legat de securitatea în regiunea Mării Negre şi în ţările balcanice, unde dezbatem aceste subiecte de securitate şi inclusiv securitate energetică, rezilienţă energetică, pentru că toate ţările Uniunii Europene trebuie să îşi consolideze capacităţile în acest sens, inclusiv Republica Moldova, care este foarte vulnerabilă în faţa Federaţiei Ruse şi care a depins doar de o singură sursă, de gazul rusesc dintr-o singură ţeavă, şi de curentul electric care era produs de gazul rusesc şi pe care noi îl procuram din regiunea transnistreană. Astăzi şi mâine discutăm aceste subiecte şi mă bucur că sunt mai multe evenimente de acest gen şi sperăm foarte mult la o susţinere plenară din partea partenerilor de dezvoltare care vor participa la acest summit al Comunităţii Politice Europene.
Ceea ce este important de subliniat aici cu linie roşie este susţinerea României, care a fost acordată de la declanşarea războiului, atunci când am trecut prin mai multe situaţii extreme şi foarte complicate pentru Republica Moldova, care a trecut prin câteva pene de curent şi, atunci când ţara noastră a rămas fără curent electric, România a fost alături şi ne este alături cu toată susţinerea, în special pentru sectorul energetic, pentru că România ne ajută să procurăm şi gaze de pe piaţa europeană, să stocăm gazele şi, cu ajutorul României, am stocat gazele pentru perioada rece a anului 2022-2023 şi lucrăm şi la interconectările pe aprovizionarea cu gaz şi aprovizionarea cu curent electric. România este cel mai mare şi cel mai fidel prieten în acest sens, pentru că ne ajută foarte mult să ne consolidăm capacităţile şi vreau să zic că viteza este una foarte mare, nu ne-am aşteptat niciodată că schimbările pot să se producă atât de repede, pentru că deja suntem conectaţi şi la sistemul electric european ENTSO-E şi putem să procurăm şi curentul electric, şi gazele de pe pieţele europene. România, de fapt, a şi susţinut acel proiect foarte mare de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni prin care noi recepţionăm gazele de pe pieţele europene.
AGERPRES: Aş reveni la declanşarea negocierilor de aderare. Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată în acelaşi timp cu Ucraina. Credeţi că este posibilă o disociere a Republicii Moldova de Ucraina în contextul în care, să spunem, Republica Moldova va îndeplini condiţiile Bruxelles-ului? Aveţi în vedere o disociere, un calendar diferit faţă de Ucraina în ceea ce priveşte începerea negocierilor de aderare?
Ina Coşeru: Ceea ce ne propunem noi este să mergem împreună, pentru că, dacă am obţinut împreună statutul de ţară candidată, să lucrăm mai departe la apropierea cadrului normativ al Ucrainei şi al Republicii Moldova de acquis-ul comunitar. Mesajele pe care le primim din partea Bruxelles-ului sunt legate de deschiderea negocierilor în acelaşi timp pentru Ucraina şi pentru Republica Moldova. Noi sperăm ca lucrul acesta are să se întâmple în acest format şi ceea ce ne bucură pe noi, pe mine personal, este că mesajele pentru Republica Moldova sunt pozitive din acele evenimente care au fost organizate la Bruxelles şi la care am participat eu personal, mă refer şi la Comitetul parlamentar de asociere organizat în martie anul curent la Bruxelles şi la celelalte iniţiative care deja se implementează, de exemplu platforma de susţinere pentru Republica Moldova, formată din membri ai Parlamentului European, dar din care vor face parte şi membri ai parlamentelor din ţările Uniunii Europene şi care este o platformă similară cu cea creată în 2022 pentru Ucraina atunci când a fost început războiul, Platforma pentru susţinerea Ucrainei – United for Ukraine (Uniţi pentru Ucraina) – şi exact la fel să se numeşte şi platforma pentru Republica Moldova.
În cadrul acestor structuri, mesajele pe care le primim noi sunt pozitive şi noi sperăm că ambele ţări vor putea să deschidă negocierile în anul 2023. Aşa cum am spus, aşteptăm raportul Comisiei Europene în toamna anului curent, după care vom vedea şi votul în Consiliul European şi în Parlamentul European şi cred că trebuie să mergem împreună (…).
AGERPRES: Dar nu există riscul ca o prelungire a războiului să prelungească şi acest proces în cazul Republicii Moldova?
Ina Coşeru: Au fost aceste mesaje anul trecut pe care le-am auzit eu – în cazul în care războiul se prelungeşte, Ucraina nu va putea să lucreze la lista condiţionalităţilor, pentru că au şi ei lista condiţionalităţilor şi trebuie să transmită şi raportul lor către Bruxelles, şi războiul ar putea să lungească perioada de deschidere a negocierilor. Dar anul ăsta lucrurile se schimbă şi eu sper că evenimentul care va avea loc la Chişinău va pune în discuţie şi aceste subiecte, evenimentul de pe 1 iunie, summitul Comunităţii Politice Europene, pentru că toate structurile despre care vorbesc eu, platforme, grupuri de lucru care au fost create la Bruxelles în cadrul Comisiei Europene, de fapt ajută foarte mult şi Ucraina, şi Republica Moldova să îşi facă temele pentru acasă şi să înceapă deschiderea negocierilor, care înseamnă apropierea legislaţiei ţărilor noastre de acquis-ul comunitar.
Deja există grupuri de experţi care ajută Ucraina şi acum lucrăm la aceleaşi structuri similare, în oglindă pentru Republica Moldova, ca să ne asigurăm că avem capacităţi, pentru că Republica Moldova, în ultimii 30 de ani, a suferit foarte mult din cauză că cetăţenii din ţara noastră au plecat în ţările UE pentru a găsi locuri mai bune de lucru şi noi am beneficiat de susţinerea României în acordarea paşapoartelor europene. Deci avem cetăţenie română şi putem să mergem liber – ceea ce nu a fost similar pentru Ucraina sau alte ţări din Parteneriatul Estic – şi foarte mulţi cetăţeni din Republica Moldova au plecat. Din această cauză este foarte important să lucrăm şi la consolidarea capacităţilor, pentru că România foarte bine înţelege ce înseamnă integrarea europeană şi ce înseamnă exerciţiul ăsta, cât de amplu este şi cât de multe capacităţi trebuie să ai ca să poţi să lucrezi într-un regim alert şi să aliniezi legislaţia la toate directivele şi regulamentele Uniunii Europene.
Şi, de fapt, în cazul în care toate aceste capacităţi sunt – ele se creează şi iată că pe ultima sută de metri mai creăm platforme care ne vor ajuta şi cu mesaje politice, dar şi cu expertiză tehnică şi financiară – noi vom putea face faţă. Din această cauză, nu cred că mai trebuie să mai întindem timpul şi să mai aşteptăm, ci putem deja să ne încadrăm în acest exerciţiu şi o să începem să lucrăm, pentru că oricum este un exerciţiu de durată şi Republica Moldova îşi propune în anul 2030 să devină o ţară membră a Uniunii Europene. Acesta este dezideratul preşedintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, respectiv noi sperăm că în acest an vom putea face acest lucru şi să deschidem negocierile, care înseamnă o altă etapă, alte fonduri, fonduri pe care le vom putea folosi pentru reconstrucţia infrastructurii, pentru crearea infrastructurii în Republica Moldova şi lucrul ăsta este aşteptat şi de cetăţeni.
Mulţi cetăţeni întreabă ce înseamnă integrarea europeană şi vor să vadă proiecte europene mari de interconexiuni cu spaţiul european, construcţia drumurilor, căilor ferate, investiţii în sectorul energetic, interconexiuni energetice ale Republicii Moldova cu regiunea europeană, în primul rând cu România. Implementarea acestor proiecte va face calea de integrare europeană irevisibilă, pentru că noi asta trebuie să asigurăm la această etapă. Dacă până acum am fost vulnerabili pe partea de propagandă, dezinformare, care a fost adusă din Federaţia Rusă în Republica Moldova şi oamenii au fost dezinformaţi pe tot ce înseamnă integrare europeană şi cumpăraţi din banii corupţi ai Kremlinului, noi vedem aceste proteste şi oamenii dezinformaţi şi inclusiv ceea ce s-a întâmplat în regiunea găgăuză, acum cu alegerile care au avut loc şi cu candidatul care a fost propus de gruparea Şor ….
AGERPRES: Apropo de alegerile din Găguzia, urma să vă întreb, dar pentru că toţi aţi adus subiectul în discuţie, de ce nu a venit PAS cu propriul candidat?
Ina Coşeru: De la momentul înregistrării partidului, noi lucrăm în toată ţara şi avem organizaţia locală a partidului în această regiune. Dar acel scor pe care noi îl obţinem în regiunea Găgăuziei ne demonstrează că deocamdată susţinerea pentru candidatul (partidului) Acţiune şi Solidaritate este una foarte joasă şi din această cauză au fost înregistraţi doi candidaţi, din partea Partidului Socialiştilor şi din partea grupului Şor.
Bine, nimeni nu s-a aşteptat la faptul că candidatul Şor va câştiga al doilea tur de alegeri, pentru că înţelegem cât de corupte au fost alegerile şi cât de masiv s-au cumpărat voturile, câţi bani au fost aduşi în acea regiune pentru ca un candidat sau o candidată (Evghenia Guţul – n. r.) care nu a fost cunoscută de oameni să câştige alegerile. Acum trebuie să vedem dacă Curtea Constituţională va valida alegerile şi oricum trebuie să contestăm în instanţa de judecată toate plângerile care au fost acumulate pe parcursul alegerilor, pentru că şi societatea civilă, şi experţii ne-au semnalat abateri foarte mari în masă şi acţiuni ilegale pe care le-a întreprins gruparea Şor ca să câştige aceste alegeri. Deci instanţele de judecată vor trebui să se pronunţe. Până atunci aşteptăm să se expună Curtea Constituţională. Dar în această formă bineînţeles că alegerile nu trebuie să fie câştigate şi din această cauză se şi pune accent major pe reforma sectorului justiţiei. Şi aici avem progresia.
Da, am vrea să reformăm sectorul justiţiei peste noapte şi să avem o justiţie imparţială şi corectă, dar lucrul ăsta nu este posibil, pentru că a fost şi ea una de buzunar a tuturor oligarhilor din Republica Moldova care au fugit din ţară de când PAS a venit prima dată la guvernare în 2019. Avem fugari pe care trebuie să-i aducem în faţa justiţiei din Republica Moldova. Şi lucrul ăsta îl vom face, dar înţelegem cât de importantă este reforma în justiţie pentru ca justiţia să-şi facă treaba şi, iată, în aşa situaţii când alegerile sunt cumpărate de grupări oligarhice.
Deci lucrurile astea să fie contestate în instanţa de judecată şi instanţa de judecată să se pronunţe aşa cum lucrurile stau de fapt, nu să asistăm iarăşi la acele decizii pe care, de exemplu, le-am văzut de-a lungul mai multor ani în dosarul Şor, când instanţele de judecată tărăgănau acest caz şi nu înţelegeam din ce cauză se întâmplă acest lucru. Acum lucrăm foarte serios la reforma în justiţie, a început procesul de pre-vetting (verificare preliminară – n.r.) a judecătorilor şi procurorilor. Avem Consiliul Superior al Magistraturii reformat deja, cu magistraţii care au trecut prin acest exerciţiu şi urmează să facem acelaşi lucru şi cu Consiliul Superior al Procurorilor, după care va urma procedura de vetting a tuturor judecătorilor şi procurorilor din sistem. Şi acei judecători şi procurori care nu vor putea să-şi demonstreze averile nu vor putea să mai lucreze în acest sistem şi vom avea un alt sector al justiţiei care va proteja cetăţeanul din Republica Moldova de oligarhi şi de tot ce am văzut noi în trecut.
AGERPRES: Ce semnale aţi primit de la UE legat de statutul Transnistriei şi în ce măsură influenţează acest conflict îngheţat decizia de începere a negocierilor de aderare?
Ina Coşeru: Înţelegem cât de vulnerabilă este Republica Moldova din cauza regiunii transnistrene, care este un conflict îngheţat de la începutul anilor 90, de când Republica Moldova a devenit independentă, şi înţelegem cât de confortabil este pentru Federaţia Rusă să aibă un instrument în plus pentru a ne manipula şi a ne şantaja. Aşa cum am menţionat, din regiunea transnistreană noi am procurat curent electric, care era produs de gazul rusesc. Acum lucrurile se schimbă, putem deja procura curent electric şi gaze de pe pieţele europene. Vinderea curentului electric de către regiunea transnistreană este un element important pentru Transnistria în formarea bugetului propriu, pentru că sunt câteva surse de formare a bugetului pentru acei 230.000 de locuitori din regiunea transnistreană. Uzina metalurgică şi vânzarea curentului electric sunt cele mai importante surse.
Respectiv, la moment, gazul care ajunge în Republica Moldova din Federaţia Rusă este furnizat strict în regiunea transnistreană şi din el se produce curentul electric pe care noi îl procurăm. Doar că ultimul contract pe care l-am negociat cu regiunea transnistreană a fost negociat în alte condiţii pentru Republica Moldova, pentru că pentru prima dată noi am fost în stare să diminuăm preţul la curentul electric şi Transnistria înţelege foarte bine că ei devin vulnerabili dacă noi vom fi mai independenţi energetic. Dacă vom putea să procurăm curentul electric şi gazele de pe piaţa europeană, nu vom avea nevoie de aceste servicii din regiunea transnistreană şi, respectiv, ei devin mai interesaţi să colaboreze cu noi şi să discute alte preţuri şi, pe viitor, aceste instrumente vor fi de fapt pârghii de reintegrare a regiunii transnistrene în Republica Moldova. Vom putea folosi mai multe instrumente, cum ar fi şi acele acte permisive pentru uzina metalurgică, care sunt cerute de Uniunea Europeană, sau acei agenţi economici care activează pe teritoriul Transnistriei şi exportă produsele pe pieţele Uniunii Europene şi va trebui să fie, la fel, compatibili cu regulile UE şi noi le vom impune acest lucru, pentru că oricum trebuie să respecţi, dacă vrei să accesezi pieţele europene. Mai multe instrumente în dialog cu regiunea transnistreană, ca să putem să îi apropiem şi iarăşi să devenim aceeaşi ţară, aşa cum au fost până la 1991. (…)
Regiunea transnistreană pentru noi înseamnă un conflict îngheţat cu forţele militare ruse, care până în prezent sunt acolo, cu armament militar, la Cobasna, care, la fel, trebuie să fie eliminat de acolo, pentru că sunt riscuri foarte mari pentru ţara noastră. Dacă vorbim despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, nu putem să fim de acord cu prezenţa trupelor militare ruseşti pe teritoriul Transnistriei. Lucrul ăsta de mult trebuia să fie soluţionat. Şi Chişinăul, acum, în special, foarte clar se expune pe acest subiect şi noi îi spunem Kremlinului foarte tranşant că trupele ruseşti trebuie să plece de acolo.
Din această cauză, de fapt, am şi iniţiat procedura de denunţare a adunării parlamentare a statelor CSI, la iniţiativa preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu, care a iniţiat această procedură în urma consultărilor cu diferite grupuri interesate. Şi noi nu putem face parte dintr-o Comunitate a Statelor Independente, dintre care unul este stat agresor şi care face posibilă prezenţa trupelor militare pe teritoriul Transnistriei.
Mai sunt şi alte probleme care nu au fost soluţionate în trecut, cum ar fi şi crize energetice mai multe, nu doar acea din ’21, dar am mai avut alte situaţii atunci când am rămas fără gaze ruseşti, sau embargouri prin care am trecut atunci când nu am putut să exportăm în Federaţia Rusă vinul sau alte produse agricole. Deci, dacă faci parte dintr-o Comunitate a Statelor Independente, aceste state trebuie să te susţină, nu să-ţi creeze obstacole sau riscuri majore asupra securităţii ţării tale. Din această cauză denunţăm acordul de creare a acestei Adunări Parlamentare şi urmează ca Guvernul Republicii Moldova să vină în Parlament cu o iniţiativă legislativă privind denunţarea acestui acord.
AGERPRES: Acum revin cu trei întrebări mai scurte – şi cu răspunsuri scurte, v-aş ruga – legate de mitingul de duminică. Cât de mare ar trebui să fie prezenţa la miting pentru a-şi atinge scopul, respectiv să demonstreze ataşamentul celei mai mari părţi a populaţiei faţă de un viitor european?
Ina Coşeru: În 2014 ţin minte, când au avut loc alegeri parlamentare, cum s-a colorat harta Republicii Moldova. Şi atunci îmi aduc aminte că majoritatea raioanelor din Republica Moldova au fost colorate în culorile partidelor proeuropene. Mai târziu a avut loc acea istorie cu furtul miliardului şi oamenii au pierdut un pic din încrederea faţă de parcursul european.
Acum încercăm să reconstruim această încredere şi să dăm semnale pozitive în societate că aceasta este unica cale de dezvoltare democratică a Republicii Moldova. Şi o altă cale nu putem să avem, este calea noastră de integrare în marea familie europeană şi cu foarte multe beneficii pentru Republica Moldova. Dacă atunci a fost o susţinere atât de mare, acum este aceeaşi susţinere. Sunt sigură de asta şi, în 2015-2016, când de fapt au început protestele împotriva acelor regimuri oligarhice care au capturat statul în Republica Moldova, în capitala Republicii Moldova se adunau şi 50.000-100.000 de oameni care protestau liber, neorganizaţi de nimeni şi nu primeau bani pentru a participa la proteste sau pachete alimentare, dar veneau să-şi exprime opinia precum că Republica Moldova este un stat pro-european şi trebuie să se dezvolte pe cale democratică.
Deci, noi sperăm că aşa va fi şi de data aceasta şi cetăţenii vor veni în masă să susţină parcursul european şi acesta va fi şi un semnal pentru summitul Comunităţii Politice Europene, pentru acei lideri europeni care se vor aduna în Republica Moldova pe data de 1 iunie ca să susţină Republica Moldova şi să formuleze mesaje politice pe cele mai importante subiecte de interes pentru ţara noastră. Şi aici mă refer la securitatea ţării noastre şi securitatea energetică inclusiv.
AGERPRES: Cum vor fi evitate provocările la mitingul de duminică, având în vedere că unele partide din opoziţie au anunţat că vor veni pe 21 mai în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar vor exprima o poziţie opusă faţă de cea a organizatorilor?
Ina Coşeru: Noi înţelegem că sunt riscuri atunci când aşteptăm un număr atât de mare de oameni, dar toate structurile statului lucrează în acest sens pentru a preveni toate riscurile şi pentru a organiza acea adunare, Mare Adunare Naţională, fără riscuri pentru populaţie şi în condiţii de securitate maximă. Noi pentru asta lucrăm şi cu partenerii de dezvoltare, pentru a ne fortifica capacităţile şi expertiza în acest sens. Pentru că înţelegem că riscurile care ne vin din războiul hibrid care este desfăşurat de Federaţia Rusă în Republica Moldova sunt mari şi multe din ele sunt necunoscute pentru noi, pentru că nu am mai fost în aceste condiţii în trecut şi, din această cauză, colaborăm foarte mult cu partenerii de dezvoltare pentru a capacita ţara noastră să facem faţă şi în organizarea Marii Adunării Naţionale, dar şi a (summitului) Comunităţii Politice Europene, pentru că şi acolo pot fi riscuri, dar lucrăm cu partenerii de dezvoltare pentru a desfăşura în condiţii de maximă securitate acest eveniment în ţara noastră şi pentru a garanta securitatea tuturor participanţilor la acest summit.
AGERPRES: Cum le răspundeţi celor care afirmă că acest miting ar fi de fapt unul electoral pentru partidul de la guvernare, care se identifică cu această platformă proeuropeană?
Ina Coşeru: Atunci când am iniţiat partidul în 2016 în Republica Moldova, am început să discutăm cu foarte mulţi oameni care nu sunt membri de partid, ci susţinători ai ideilor europene, susţinători ai ideilor democratice, şi bineînţeles că înţelegem cât de mulţi oameni sunt în Republica Moldova care susţin parcursul european şi îi aşteptăm în piaţa Marii Adunării Naţionale pe data de 21 mai şi păstrăm acest eveniment ca unul al cetăţenilor Republicii Moldova, nu unul politic, nu unul de partid, pentru că mesajul preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, nu este să ne adunăm membrii Partidului Acţiune şi Solidaritate în centrul Capitalei pe data de 21 mai, ci să venim toţi cetăţenii care susţinem parcursul european ca să demonstrăm încă o dată partenerilor de dezvoltare şi tuturor ţărilor din Uniunea Europeană că aceasta este unica cale de dezvoltare a Republicii Moldova şi este foarte important să venim cât mai mulţi, pentru că într-o altă etapă noi înţelegem ce înseamnă integrare europeană.
Înseamnă, pe de o parte, să susţii prin referendum această idee la tine în ţară şi, pe de altă parte, toate ţările Uniunii Europene să susţină ideea de integrare în spaţiul european, în marea familie europeană, este votul exprimat liber şi în ţară, şi în afara ţării. Şi trebuie să lucrezi şi cu toţi cetăţenii din ţara ta, să comunici permanent, dar şi cu toate ţările Uniunii Europene – pentru că fiecare ţară trebuie să se expună pozitiv pe integrarea Republicii Moldova în anul 2030 – să lucrezi pentru a crea o imagine a Republicii Moldova şi pentru a comunica reformele, succesele pe care le avem noi în acest proces.
AGERPRES: Ce ar trebui să se întâmple la Summitul Comunităţii Politice Europene de la Chişinău pentru a fi considerat un succes de Republica Moldova?
Ina Coşeru: Eu cred că însăşi ideea de a organiza acest eveniment în Republica Moldova este deja un succes atunci când noi vom putea găzdui un eveniment de o asemenea amploare în ţara noastră şi peste 40 de lideri europeni vor veni să susţină cu mesaje politice Republica Moldova în parcursul european, pentru că acesta este scopul acestui eveniment, dar şi acele teme care sunt incluse, care fac parte din agenda summit-ului: securitatea ţării cu toate riscurile care ne vin din cauza războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina – şi avem multe riscuri aici, şi trebuie să ne consolidăm capacităţile ca să putem să le gestionăm – şi, pe de altă parte, securitatea energetică, pentru că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale Republicii Moldova.
Cu această vulnerabilitate, opoziţia foarte mult manipulează şi în parlamentul Republicii Moldova, dar şi atunci când merge în teritoriu şi discută cu oamenii şi îi sperie că, dacă nu vom fi prieteni mai departe cu statul agresor – bine, ei nu se expun aşa, cu Federaţia Rusă – spun că nu vom avea gaz, vom îngheţa la iarnă, nu vom avea alte surse, vom muri de foame şi tot aşa mai departe. Deci mesaje foarte simple, dar care prind la populaţie. Şi populaţia, dacă nu este informată că se lucrează foarte intensiv şi serios pe asigurarea Republicii Moldova cu surse energetice, crede în aceste mesaje.
Dacă aşa a fost 30 de ani şi nimeni nu a pus deget pe deget să schimbe situaţia, evident crezi, dar noi punem o miză foarte mare pe acest summit care va amplifica toate rezultatele şi toate mesajele care au fost până acum furnizate în spaţiul public. Din această cauză, liderii europeni vin să susţină Republica Moldova. Şi eu cred că ăsta este un pas foarte important în lansarea negocierilor, pentru că odată ce se adună toţi liderii europeni în Republica Moldova, acesta este şi un semnal bun pentru a finaliza procesul de implementare a condiţionalităţilor şi pentru a deschide negocierile. Vom vedea şi pe Ucraina, deci cât de pregătită este să înceapă negocierile şi dacă vom putea împreună să începem negocierile, pentru că aici, la fel, cred că vor fi discutate mesajele şi vom cunoaşte mai multe în rezultatul desfăşurării acestui summit.
