Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum a reieşit din dezbaterile din coaliţia de guvernare, a fost ‘un compromis corect’, nu din punct de vedere politic, ci din punctul de vedere al politicilor publice, afirmă preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, într-un interviu acordat AGERPRES.
‘Am reuşit să creionăm acest plan uriaş pentru următorii ani, trebuie să finalizăm proiectele până-n 2026. Nu a fost o muncă uşoară şi mai este de lucru, urmează să fie aprobat Planul de Comisia Europeană şi după aceea începe implementarea’, spune vicepremierul.
El vorbeşte şi despre câteva ‘ţinte’ importante pe care Guvernul şi-a propus să le atingă în acest an, de la pregătirea instrumentelor pentru absorbţia fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, până la reformele în zona salarizării în sistemul public şi pregătirile în vederea eliminării MCV până cel târziu anul viitor.
Kelemen Hunor face referire şi la domeniul educaţiei, menţionând că în 2022 vor începe investiţii etapizate în programul ‘Şcoli sigure şi sănătoase’.
Despre situaţia privind TVR şi Radioul Public, liderul UDMR afirmă că, în acest moment, există un grup de lucru format la nivelul coaliţiei care urmează să vină cu un proiect de lege privind separarea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general, cu atribuţii diferite.
AGERPRES: Domnule vicepremier, UDMR şi-a asumat guvernarea în cadrul unei coaliţii tripartite într-un context complicat, dominat de gestionarea pandemiei de COVID-19 şi a crizei economice derivată din aceasta. Este o provocare mai mare pentru formaţiunea pe care o conduceţi faţă de precedentele guverne la care aţi luat parte? Aţi preluat responsabilităţi mai mari, aveţi scopuri mai ambiţioase?
Kelemen Hunor: Fiecare perioadă are particularităţile sale. E greu să compari fiindcă, totuşi, există evoluţie, sper că nu există o involuţie, există o evoluţie în ceea ce priveşte societatea din România, în ceea ce priveşte dezideratele societăţii şi, bineînţeles, contextul global, regional şi contextul economic în care ne aflăm. A fost o perioadă foarte grea în prima participare a noastră la guvernare între 1996 -2000 cu Convenţia Democratică, erau alte probleme atunci, eram înainte de aderare, eram într-o perioadă cu o inflaţie extraordinar de mare, cu prăbuşirea industriei socialiste şi multe alte probleme. În perioada crizei economice, şi acum nu vorbesc de guvernul Tăriceanu, că a fost o perioadă, poate, mai calmă din punct de vedere economic, dar în 2009-2012 era o criză globală, era o criză economică extrem de dură, România avea un deficit uriaş, era aproape de faliment şi de aceea am luat nişte măsuri extrem de nepopulare, dar necesare.
Şi astăzi, uite, suntem într-o altă perioadă de criză, iarăşi o criză globală, o pandemie şi tot ce urmează după această pandemie, dar nu se compară nici cu anii ’90, nu se compară nici măcar cu perioada crizei economice din 2008-2009-2010, dar trebuie să găsim acele soluţii prin care putem proteja populaţia, putem proteja şi reporni economia. Bineînţeles, suntem deja de 13-14 ani în Uniunea Europeană, avem o altă experienţă şi există, din punct de vedere financiar, şi alte posibilităţi, cu PNRR-ul, cu acel Fond de rezilienţă şi reconstrucţie care este la nivelul UE, unde România, într-adevăr, poate profita de această şansă uriaşă, peste care se pune bugetul UE pentru perioada 2021-2027 şi bugetul naţional. Deci trei posibilităţi financiare, bugetare, prin care se poate dezvolta România. Este o altă situaţie, de aceea mie nu-mi place să compar aceste perioade de guvernare, fiindcă erau contexte diferite şi deziderate diferite.
În acest moment, prima preocupare este să protejăm vieţile umane prin vaccinare, prin acele reguli care se impun când e vorba despre o anumită situaţie epidemiologică şi să ieşim, cât de cât rapid, nu vom ieşi doar noi singuri, dacă ieşim, ieşim împreună cu celelalte state, cu Uniunea Europeană şi cu celelalte state afectate, din pandemie şi să reconstruim, să repornim economia, să protejăm locurile de muncă. Astea sunt dezideratele cele mai importante.
România, dacă va folosi deştept, cu înţelepciune, aceste fonduri, atunci în 5-6-7 ani – nu poţi să faci minuni într-un singur an – dar, pe o perioadă de 5-6-7 ani, România va arăta cu totul şi cu totul altfel. Dacă reuşim să investim în infrastructură mare, atunci, vor veni investitorii. Dacă reuşim să introducem ajutor în economie, vom proteja locurile de muncă şi vom întări economia naţională, dacă vom construi spitale, dacă vom investi în educaţie, atât în infrastructură educaţională, dar şi în conţinut şi în calitatea, atunci pentru generaţiile viitoare pregătim sigur terenul. Astea sunt dezideratele, astea sunt ambiţiile acestei guvernări, dincolo de reformele anunţate, dincolo de administrarea corectă, transparentă a treburilor ţării.
AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele obiective îndeplinite de Guvern în aceste trei luni de la instalarea în funcţie? Şi, de asemenea, care sunt cele mai importante ţinte de atins până la finalul acestui an?
Kelemen Hunor: În primul rând, astăzi se împlinesc 3 luni de când a fost instalat acest guvern, pe 23 decembrie. A trebuit să facem un proiect de buget, a fost prima mare încercare pentru această coaliţie. Eu zic că am reuşit şi am făcut un proiect de buget votat în Parlament, care răspunde la nevoile societăţii româneşti în 2021 şi pregăteşte terenul pentru anii care urmează. Deci sunt mai mulţi bani la investiţii, ca să vorbim la concret, cu vreo 8-9 miliarde de lei mai mulţi bani pentru investiţii. Nu am mărit anvelopa salarială ca să nu creştem cheltuielile. Am redus deficitul bugetar la 7,1% – 7,2% şi am asigurat funcţionarea sistemelor importante, sistemul de sănătate, de educaţie. Sunt mai mulţi bani la educaţie decât erau înainte. Deci, din acest punct de vedere, am făcut un buget echilibrat.
După aceea, PNRR-ul. Am reuşit să creionăm acest plan uriaş pentru următorii ani, trebuie să finalizăm proiectele până-n 2026. Nu a fost o muncă uşoară şi mai este de lucru, urmează să fie aprobat Planul de Comisia Europeană şi după aceea începe implementarea. Trebuie să pregătim instrumentele pentru implementare. A doua reuşită a coaliţiei este pregătirea PNRR-ului şi, bineînţeles, gestionarea pandemiei şi strategia de vaccinare. Şi am spus doar trei chestiuni importante.
Strategia de vaccinare, din punctul meu de vedere, merge corect, sunt sincope pe aici, pe acolo. Capacitatea noastră de vaccinare este mult mai mare decât dozele de vaccin la dispoziţia României, asta este, am mers pe mâna Uniunii Europene. Sunt convins că vom accelera în funcţie de dozele care vor veni în România, dar capacitatea de vaccinare, logistica, organizarea este făcută aşa cum era de aşteptat.
Pregătirea instrumentelor pentru absorbţia fondurilor europene, inclusiv a PNRR-ului, este pentru anul 2021 o ţintă, un deziderat pentru perioada următoare. Când vom avea Planul aprobat în Comisie trebuie să avem toate instrumentele pentru aplicarea Planului. După care, trebuie să facem câteva reforme, am anunţat câteva reforme în 2021, în zona de salarizare, în zona publică. Trebuie să găsim o formulă prin care sporurile care nu au niciun loc în anvelopa salarială trebuie să dispară, dar trebuie să găsim o formulă prin care veniturile oamenilor nu vor scădea, fiindcă asta am promis, rămân veniturile la nivelul anului 2020, decembrie, dar sporurile trebuie să fie încadrate în salariul de bază şi, acolo unde există posibilitatea şi există necesitatea, să poţi să compensezi munca, rezultatul, eficienţa, în aşa fel încât competiţia şi în administraţia publică să existe. Din acest punct de vedere, este o reformă în zona de salarizare. O reformă în sistemul public de pensii, cum am şi anunţat, şi a început deja recalcularea pensiilor şi căutăm un echilibru şi în acest sistem.
Şi a treia ambiţie mare care în 2021, cel mult în 2022, trebuie să se întâmple, să dispară MCV-ul, să nu existe acest mecanism de verificare, fiindcă, oricum intră în funcţiune cu PNRR-ul un alt mecanism al statului de drept pentru statele membre din UE. România nu trebuie să aibă două mecanisme pentru a verifica aceleaşi chestiuni.
Şi să intrăm în zona Schengen, fiindcă în acest moment circulaţia, din cauza pandemiei, este limitată între statele membre, dar pandemia va dispărea la un moment dat. Şi atunci când reluăm circulaţia mărfurilor, persoanelor, să avem posibilitatea să trecem în zona Schengen, fiindcă România îndeplineşte criteriile tehnice. Dacă criteriile tehnice sunt îndeplinite, trebuie să facem următorul pas, pentru economie, pentru bugetul naţional, fiindcă în acest moment pierdem miliarde şi miliarde în fiecare an din cauză că nu suntem în zona Schengen. Astea sunt ambiţiile noastre şi doar câteva, din punctul meu de vedere, cele mai importante, am spus, în acest an, dar pe termen mediu, sigur, sunt alte lucruri care trebuie discutate.
La ministerele unde noi suntem la conducere avem o responsabilitate uriaşă, apropo de asumarea responsabilităţii. Vom pregăti până la sfârşitul anului Strategia naţională pentru sport şi vom pregăti o strategie pentru zona de educaţie – ‘Şcoli sigure şi sănătoase’. Deci trebuie investiţii şi vom face un plan până la sfârşitul anului, un plan investiţional, fiindcă şi din PNRR, şi de la bugetul naţional, şi de la bugetul UE, putem investi, nemaivorbind de un împrumut care va deveni operaţional anul viitor pentru şcoli. Astea sunt dezideratele cele mai ambiţioase şi importante.
AGERPRES: Cum vă raportaţi la anunţul premierului privind evaluarea miniştrilor, la şase luni, pentru a vedea dacă şi-au atins obiectivele asumate prin buget? Dumneavoastră, ca vicepremier şi ca lider al UDMR, veţi face o evaluare proprie a activităţii miniştrilor pe care-i aveţi în Guvern?
Kelemen Hunor: În fiecare guvern se fac astfel de evaluări din partea prim-ministrului, am fost în mai multe echipe guvernamentale şi de fiecare dată s-au făcut. Se discută, bineînţeles, cu liderii coaliţiei şi, dacă va fi cazul să ia o măsură, fiecare partid din coaliţie face evaluarea proprie, atât pentru miniştri, cât şi pentru secretarii de stat. Interesul nostru comun este să avem o echipă guvernamentală eficientă şi, de aceea, astfel de evaluări trebuie făcute periodic. În acest moment suntem doar la trei luni de mandat, când vom ajunge la şase luni, reluăm această discuţie legată de evaluarea miniştrilor. După trei luni de zile, sigur, nu este cazul să spunem ceea ce se va întâmpla, fiindcă nu ştim ce se va întâmpla după şase luni de zile, după evaluarea la jumătatea anului…
AGERPRES: Referitor la gestionarea pandemiei de COVID, premierul a cerut o aplicare mai fermă a reglementărilor în vigoare şi susţine, de asemenea, înăsprirea sancţiunilor, cu suspendarea activităţii pentru agenţii economici care nu respectă regulile privind protecţia sanitară. Urmează ca Guvernul să aprobe în această săptămână un proiect de OUG în acest sens?
Kelemen Hunor: Nu ştiu dacă va fi o ordonanţă de urgenţă, dar sunt de acord cu premierul când vorbim de controale, fiindcă vedem ce se întâmplă în România. Vedem în ce situaţie sunt ţările apropiate geografic de noi, Ungaria, Cehia, Slovacia, mai înainte, ce a fost în Germania şi este în Austria. Ce a fost în decembrie-ianuarie în Portugalia, deci valul vine peste noi. Şi la noi au început să crească cazurile zilnice şi nu poţi să spui că pe tine nu te va lovi. Dacă vrem să nu ajungem în situaţie şi mai dificilă, atunci trebuie să respectăm regulile. Şi da, acolo unde nu se respectă trebuie să mergi cu legislaţia în vigoare şi cu amenzile care pot fi date. Fiindcă nu cerem noi acest lucru, nu cerem noi politicienii, spun specialiştii epidemiologi ce trebuie să facem.
De foarte multe ori, ei cer chiar mai mult, fiindcă sunt ca soldaţii, ei sunt în război. Ei au o gândire din asta de război, o logică de război, fiindcă ei vor să învingă virusul, corect, şi atunci încearcă să meargă în luptă cu toate mijloacele posibile. Ceea ce cer epidemiologii, specialiştii nu cer pentru ei, cer pentru noi toţi. Suntem responsabili unii faţă de alţii, de aceea eu cred că e bine să conştientizăm: dacă încalci regulile plăteşti. Altfel nu se poate. Şi susţin ceea ce a spus premierul.
AGERPRES: Inclusiv partea de suspendare a activităţii?
Kelemen Hunor: Pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă se poate ajunge acolo, fiindcă, în momentul în care vezi ce se întâmplă, paturile de la Terapie Intensivă sunt pline, spitalele sunt pline şi tu faci chef. Tu deschizi barul, deschizi clubul şi nu mai ţii cont de nicio regulă, da, atunci trebuie să-ţi asumi şi consecinţele.
AGERPRES: Despre instituirea carantinei în Capitală, vehiculată în această perioadă, urmare a creşterii ratei de infectare cu COVID, ce opinie aveţi?
Kelemen Hunor: Trebuie să încercăm să evităm o carantină totală a Capitalei, acolo sunt nişte reguli valabile. Noi am spus de la bun început că trebuie să avem o abordare nuanţată şi acest lucru se întâmplă. Timişoara, Sfântu Gheorghe, alte oraşe – am dat doar două exemple – au intrat pe un scenariu roşu fiindcă au depăşit un anumit procent de infectare. Sper că putem menţine această abordare nuanţată, acesta este interesul nostru şi în cazul Capitalei. În momentul în care se va depăşi o anumită limită, atunci trebuie luate nişte măsuri, dar încă nu e momentul. Sper că nu va fi momentul, nu vreau să intru eu în foarte multe detalii, dar important este să respectăm regulile, inclusiv de a restricţiona anumite activităţi dacă este nevoie, dar vom evita un lockdown, nu se va întâmpla. Şi evităm orice închidere totală a ţării, nici nu se pune problema.
AGERPRES: Revenind la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este aproape să fie aprobat în Guvern, sunteţi mulţumit de forma rezultată din consultări? Ce propuneri a reuşit UDMR să impună în acest document?
Kelemen Hunor: Suntem mulţumiţi şi suntem nemulţumiţi cu toţii. Aici, când e vorba de o astfel de abordare a unui plan, de pregătire a unui plan, sigur că ai mai multe propuneri. Sunt nişte reguli care trebuie respectate, de politici publice privind energia regenerabilă, păstrarea anumitor procente pentru digitizare. Pentru educaţie, noi am dat chiar mai mult decât era prevăzut, am trecut de 10%, ceea ce este foarte bine. Infrastructura mare va primi bani, deci sunt mulţumit, a fost un compromis corect, nu din punct de vedere politic, ci din punct de vedere profesional, din punctul de vedere al politicilor publice. Rămân câteva chestiuni care trebuie încă discutate cu Comisia, fiindcă, aici, fiecare stat membru discută şi cu Comisia. Noi avem propuneri pentru 41 de miliarde (de euro – n.r.) în loc de 30 şi sigur că urmează o echilibrare din acest punct de vedere.
Eu sunt convins că trebuie să folosim banii, atât din sacul pentru granturi, cât şi din cel pentru împrumut, cam jumătate este pentru granturi, jumătate pentru împrumut, nu numai pentru noi, pentru toate ţările UE. Şi unii au optat deja că vor să folosească şi împrumuturile şi sunt foarte puţini care spun că împrumuturile nu trebuie folosite. Punctul meu de vedere este că trebuie să folosim şi împrumuturile, fiindcă sunt împrumuturi în condiţii bune, cele mai bune care pot fi obţinute în acest moment de pe piaţă, sunt pe termen lung. Şi dacă noi folosim aceste împrumuturi în mod înţelept, atunci vom dezvolta şi economia. Sigur, aici, instrumentele financiare trebuie foarte bine gândite, cu ce instituţie bancară mergem, fiindcă şi acest lucru este important, dar eu zic că România trebuie să folosească suma de 30 de miliarde în totalitate, atât granturile, cât şi împrumuturile. Nu trebuie să ne speriem de împrumuturi, fiindcă în acest moment pentru noi există spaţiul necesar legat de datoria publică, dacă e vorba să ne împrumutăm, să mergem până la o limită acceptabilă, deci nu văd nicio problemă. PNNR-ul aşa cum este pregătit în acest moment, eu zic că el corespunde şi răspunde la toate necesităţile de moment şi de viitor.
AGERPRES: Aţi anunţat recent lansarea programului ‘Şcoli sigure şi sănătoase’, un program a cărei implementare o veţi coordona. În perioada următoare, aţi spus dumneavoastră, va avea loc o evaluare exactă a instituţiilor de învăţământ. Există un termen pentru finalizarea acestei evaluări şi ce alte detalii privind calendarul şi sumele care ar urma să fie alocate acestui program ne puteţi menţiona?
Kelemen Hunor: Este proiectul mai vechi al preşedintelui Iohannis, au început primele evaluări în 2016, dacă-mi aduc aminte bine. Şi are dreptate preşedintele Iohannis când spune că România nu-şi poate permite încă un deceniu pierdut, încă 3 ani, 4 ani, pierduţi, fiindcă sunt şcoli unde apă potabilă nu e, toaletă nu e, din punct de vedere ISU sunt probleme. Şi aici vorbim doar de chestiunile fizice, de cadru, de clădire, nu vorbim de conţinutul învăţământului. Şi au avut o evaluare în 2016, foarte bună în acea vreme, exactă, dar au trecut 4 ani. Trebuie să vedem ce s-a schimbat şi a venit momentul să pregătim investiţiile pentru aceste şcoli, pentru aceste clădiri, care necesită investiţii. Şi sunt situaţii extrem de diferite de la o zonă la alta, de la o localitate la alta. Sunt zone unde trebuie să construieşti şcoală, sunt zone unde trebuie să renovezi şcoala şi sunt zone unde trebuie să investeşti, trebuie să aduci apă, trebuie să faci canalizare sau o fosă septică, deci trebuie să asiguri condiţii corespunzătoare secolului XXI. Nu se poate spune că există un singur standard şi o singură abordare, e o abordare mai nuanţată.
Există un grup interministerial, în care sunt cei de la Sănătate, cei de la Interne, ISU, sunt cei de la Dezvoltare, cei de la Finanţe şi sunt cei de la Ministerul Fondurilor Europene. Şi împreună vom pregăti acest cadru, acest proiect, în aşa fel încât, începând de anul viitor, să putem începe investiţiile, etapizate. Fiindcă vom avea sume importante dintr-un împrumut internaţional pentru şcoli, vor fi bani din PNRR, vor fi bani din bugetul naţional. Deci în 3 ani, în 4 ani de zile, dacă nu rezolvăm situaţia celor 2.000, sau peste 2.000 de şcoli, dar măcar ştim în cât timp se va rezolva, cum vom etapiza investiţiile, ca să avem şcoli, într-adevăr sigure şi sănătoase, fiindcă nu se poate în secolul XXI să nu asiguri un cadru normal.
Despre ce sumă vorbim? În acest moment este greu de spus, acum începem evaluările şi până când vom pregăti bugetul anului 2022, vom şti exact şi sumele necesare, investiţiile necesare, nu numai pentru 2022, dar sper că pentru un buget multianual vom şti necesarul exact. Trebuie să modificăm şi legislaţia, fiindcă sunt clădiri care au fost construite înainte de 1990, sunt clădiri care au fost construite în perioada interbelică şi încă funcţionează, au în interior instituţii de învăţământ, sunt şcoli care au fost construite în anii ’60 – ’70, când erau alte normative. Şi trebuie să vedem exact cum putem să găsim acea formulă în care pentru fiecare clădire în care se desfăşoară activitate educaţională să existe aceste condiţii de siguranţă puse la punct. De aceea e greu de spus astăzi suma necesară, dar facem această evaluare în 2021 să ştim necesarul exact şi etapizarea investiţiilor.
Şi aici trebuie să fim foarte sinceri, nu se pot rezolva în 2022 toate investiţiile, fiindcă acolo unde trebuie să construieşti o nouă clădire este o situaţie, acolo unde trebuie să faci canalizare, trebuie să tragi apă, este o altă situaţie. La ISU trebuie să vedem dacă mărim norma de suprafaţă, unde nu mai trebuie un aviz de la ISU.
AGERPRES: Cu siguranţă, spuneţi dumneavoastră, vor începe investiţiile anul viitor?
Kelemen Hunor: Da, anul viitor vom începe. Absolut! Vom începe anul viitor şi eu cred că în 2-3 ani de zile deja vor fi schimbări spectaculoase chiar, în anumite zone.
AGERPRES: Legat de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Blocul Naţional Sindical susţine includerea unui sistem de raportare către Parlament privind implementarea PNRR. Care este punctul dumneavoastră de vedere faţă de această propunere?
Kelemen Hunor: Fiind vorba de bani publici, trebuie o raportare permanentă, nu trebuie să ceară BNS-ul. Guvernul va face periodic raportări şi ori de câte ori va fi solicitat, nu se pune problema, deci va fi o transparenţă totală. Nici nu se poate altfel, şi faţă de cetăţenii României şi faţă de instituţiile europene. Este o solicitare la care putem răspunde, sigur că aşa se va întâmpla.
AGERPRES: Un obiectiv anunţat de coaliţia de guvernare este legat de modificarea Legii salarizării în sistemul public. Ministerul Muncii a solicitat celorlalte ministere să prezinte propria viziune privind o Lege a salarizării. Care este viziunea dumneavoastră şi a miniştrilor UDMR pe acest subiect?
Kelemen Hunor: În primul rând, nu trebuie să tăiem salariile, nu vom tăia salariile. Veniturile din 2020, decembrie, rămân un etalon, nu vom coborî sub acele venituri. După care trebuie să vedem câteva principii: pentru aceeaşi muncă prestată acelaşi salariu, nu se poate pentru funcţii cu responsabilităţi identice să fie diferenţe uriaşe în funcţie de minister sau în funcţie de autoritate. Din acest punct de vedere, sigur că trebuie, nu spun uniformizare, ci o echilibrare. După care, sigur, tu poţi să vii cu stimulente, poţi să vii cu prime, dacă cineva are eficienţă, dacă cineva are responsabilităţi în plus, să dai o anumită sumă în plus, lunar, trimestrial, semestrial, nu mai contează. Aceste criterii, aceste principii trebuie stabilite.
Şi noi credem că în sistemul public trebuie să fie o ierarhizare, de la preşedintele Republicii, până la, nu ştiu în nomenclator cum apare, nu-mi place mie să spun: ultimul om, fiindcă fiecare om e primul şi fiecare om are o structură şi o identitate care nu se poate repeta, nu poţi să spui: primul, ultimul. Dar o ierarhizare trebuie să vedem, de jos până sus, cum mergem. Şi atunci, dacă reuşim să stabilim acest echilibru, eu cred că nu vor mai fi situaţii, cum vedem în acest moment, că prin sporuri introduse permanent peste salariul de bază s-a creat o diferenţiere uriaşă.
Când vorbim de medici, când vorbim de profesori, când vorbim de oameni care sunt în prima linie, de exemplu, în acest moment, sigur că trebuie să plăteşti în plus, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să introduci sporuri peste sporuri. Trebuie găsit un echilibru sănătos.Vom vedea în momentul în care vom discuta în Guvern. În acest moment, Ministerul Muncii face analizele necesare, pune propunerile cap la cap şi vom vedea cam spre a doua parte a anului unde se poate aşeza, în aşa fel încât să nu tăiem veniturile, dar să nici nu exagerăm în anumite zone.
AGERPRES: În coaliţie s-a convenit, după cum a anunţat recent vicepremierul Dan Barna, modificarea legilor de funcţionare ale Televiziunii şi Radioului Publice, astfel încât să existe funcţiile de preşedinte şi director general, care să fie propuşi de Consiliile de administraţie, o decizie urmând să fi anunţată săptămâna viitoare. Ce urmează să se mai discute în coaliţie pe acest subiect? UDMR va veni cu o propunere sau mai multe pentru ocuparea uneia dintre aceste funcţii de conducere?
Kelemen Hunor: Eu am avut primul proiect legat de separarea celor două funcţii, în 2005-2006, dacă nu mă înşel, când nu am reuşit să trec prin Parlament acel proiect, deci eu am propus în coaliţie, haideţi să vedem. A fost propunerea noastră şi de aici am plecat. Şi nu era vorba de a împărţi funcţiile, discutam de cele două societăţi care au probleme specifice din punct de vedere economic, funcţional. Şi am spus: dacă vrem să facem reformă, în primul rând, trebuie să ne gândim cum funcţionează societatea, sunt două societăţi care sunt aproape identice sau foarte aproape de societăţile comerciale, doar că sunt finanţate de la stat. Dacă există un Consiliu de Administraţie şi există preşedintele CA, atunci trebuie să vedem atribuţiile foarte exact, fiindcă legea a fost făcută, votată, scrisă, acum foarte mulţi ani. De atunci lucrurile s-au schimbat şi Consiliul de Administraţie trebuie să spună strategia, bugetul, descărcare de buget şi lucruri importante, după aceea vine managerul instituţiei.
Nu e bine să fie acelaşi om, preşedintele Consiliului de Administraţie să fie şi directorul general. El centrează, el dă în poartă şi el stă şi în poartă, deci nu se poate. Eu am spus că trebuie să separăm fiindcă aşa se întâmplă în toate societăţile care au rezultate, care funcţionează bine. Şi atunci, managerul se ocupă cu administrarea instituţiei, cu tot ce înseamnă punerea în aplicare a strategie, şi de aceea, trebuie cu atribuţii diferite, trebuie separate cele două funcţii, nu trebuie suprapuse. Asta a fost discuţia, de principiu.
După aceea, cine să aleagă, Consiliul de Administraţie fiindcă şi la companiile mari, Consiliul de Administraţie spune cine este managerul. Şi, din acest punct de vedere, este un lucru extrem de simplu, nu trebuie să faci mare filozofie. De exemplu, eu am spus: la Televiziune ar trebui să ne gândim, să vorbim la un moment dat, în mod transparent, clar, cum se poate gestiona, în aşa fel încât Televiziunea Publică să fie, nu în competiţie cu celelalte televiziuni, fiindcă o televiziune publică, cu o misiune publică, niciodată nu este în competiţie cu televiziunile comerciale. Dar dacă ai TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR 4, ai şi TVR Internaţional, nu ai cum să ai 4-5 canale generaliste. Ar trebui să spună: TVR 1 ce face? Informaţii, dezbateri, tot ce înseamnă zona publică. După aceea, TVR 2 ce face? Nu avem TVR Cultural, susţin să avem un canal pentru cultură, pentru educaţie. TVR 3, minorităţi, OK, discutăm un canal pentru toate minorităţile. Dacă facem Sport sau nu facem, includem Sportul undeva. TVR Internaţional, vrem să avem un post internaţional, OK, dar haide să vedem care este misiunea. Şi tot aşa. Trebuie cumva o specializare, asta a fost abordarea mea, la un moment dat, în această discuţie.
Ce urmează să se întâmple în Parlament? Fiecare partid din coaliţie a nominalizat câte două persoane, dacă nu mă înşel, ei lucrează pe un proiect de lege în acest sens, să separăm cele două funcţii, preşedintele Consiliului de Administraţie de directorul general şi, când vom avea o propunere din partea colegilor noştri, text de lege, atunci vom discuta în Coaliţie, asta este partea legislativă. Rapoartele celor două societăţi nu au fost discutate în Parlament de ani de zile, urmează să discutăm şi dacă vor fi respinse, şi probabil că vor fi respinse, atunci, Consiliul de Administraţie este schimbat şi urmează procedurile legale pentru nominalizarea Consiliilor de Administraţie şi la Televiziune şi la Radio.
Cu cine vom veni, cu ce, nu ştiu, asta vom vedea după ce pică Consiliul, dacă pică Consiliul de Administraţie. Până când nu se întâmplă, eu nu pun căruţa în faţa boilor. Când vom ajunge la pod trecem şi podul, deocamdată suntem departe de a ajunge la pod. Nu ştiu cu ce nominalizări vom veni, important este să încercăm să vedem care sunt problemele la cele două societăţi, dacă sunt probleme. Să vedem cum bugetăm cele două societăţi, fiindcă şi aici a fost o discuţie, dacă e bine să păstrăm bugetarea celor două societăţi de la bugetul naţional, în mod integral, cum se întâmplă acum, sau e bine să ne gândim la o taxă de solidaritate, care nici nu este o taxă propriu-zisă, fiindcă e o taxă parafiscală, dacă vreţi, e o contribuţie. Dar, în acest moment, nu avem pregătit aşa ceva, rămânem pe finanţare, aici am stabilit, că rămânem pe finanţare de la bugetul de stat. Şi, bineînţeles, ce reforme trebuie gândite în aşa fel încât banii de la buget să fie cheltuiţi eficient şi transparent. Cam asta este discuţia, nu vreau să mă aventurez eu în nume, cine şi unde, fiindcă suntem departe de a face acest pas.
AGERPRES: Un alt subiect abordat în cadrul coaliţiei a fost legat de înlocuirea din funcţie a Avocatului Poporului. Potrivit unei informaţii, UDMR îşi doreşte şefia acestei instituţii şi îl are în vedere ca succesor al lui Renate Weber pe fostul dumneavoastră coleg Peter Eckstein Kovacs.
Kelemen Hunor: Zvonuri. Nu există nimic stabilit, deci nu pot comenta zvonurile. Sigur, dacă la un moment dat se pune problema să nominalizăm noi pe cineva, vom veni cu două sau chiar cu trei nominalizări şi vom decide, dar încă nu am împărţit aceste funcţii, nici Televiziunea, nici Radioul, nici Avocatul Poporului. Sunt bârfe, zvonuri, speculaţii, nu am cum să comentez aceste zvonuri.
AGERPRES: Credeţi necesară în această perioadă o discuţie urmată de o intervenţie în planul legislativ pe componente care ţin de revizuirea Constituţiei şi dacă da, care ar fi acelea?
Kelemen Hunor: Eu am un punct de vedere, zic, bine conturat, de ani de zile, eu cred că România are nevoie de o nouă Constituţie, nu de reşaparea Constituţiei actuale. Cu această Constituţie, de altfel, se poate trăi, dar în 2013, când am încercat o amendare a Constituţiei, am văzut foarte clar că există anumite limite peste care nu ai cum să treci. În acest moment, nu există o majoritate pentru o amendare a Constituţiei şi nici nu cred că ar fi o urgenţă. Eu, când mă întâlnesc cu oameni, şi încerc să mă întâlnesc cât de mult pot, în condiţiile actuale, nu am văzut pe nimeni urlând de durere, că: Domne’, dacă nu modificăm Constituţia murim cu toţii, nu suntem fericiţi, nu ne descurcăm.
Nu văd o urgenţă. Dacă deschidem subiectul, punctul meu de vedere este că ar trebui o nouă Constituţie, ceea ce, iarăşi este o procedură dificilă. Cum faci o nouă Constituţie, cine face, Parlamentul poate să devină constituant sau nu poate, în ce condiţii poate? Cei care spun că doar dacă se schimbă sistemul politic atunci poţi, eu nu sunt de acord. Asta înseamnă că, până la urmă, nu poţi să faci o nouă Constituţie, anumite chestiuni nu poţi să discuţi, dar nu e o urgenţă, din punctul meu de vedere. Nu văd acea urgenţă în care, în acest moment, impresionează clasa politică: Domne’, am rezolvat totul, avem autostrăzi, avem locuri de muncă, economia duduie, nu mai ştim ce să facem cu banii, hai să ne apucăm de a schimba Constituţia.
AGERPRES: La finalul unei întrevederi pe care aţi avut-o anul acesta cu ministrul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei aţi afirmat că, pentru prima dată după mulţi ani, relaţiile interguvernamentale româno-ungare pot fi îmbunătăţite ‘considerabil’. Puteţi detalia prin eventual exemple de proiecte comune care aşteaptă să fie dezvoltate de cele două părţi?
Kelemen Hunor: Există intenţia din ambele părţi şi plecăm de aici. Atât Guvernul României, cât şi Guvernul Ungariei, prin diferiţi reprezentanţi, au spus că trebuie îmbunătăţite şi cu toţii suntem de acord că trebuie îmbunătăţite aceste relaţii. Sunt două ţări vecine şi nu putem să risipim aceste posibilităţi, oportunităţi, această şansă trebuie folosită. Doar dacă ne gândim la economie, dacă ne gândim la autostrăzi… Nu se poate, nu se poate sări peste Ungaria, nu se poate, dacă vrei să ajungi la Marea Neagră, nu se poate sări peste România. Dacă vorbim de gaze naturale, dacă vorbim de energie electrică, iarăşi suntem interdependenţi, interconectaţi. Cooperarea transfrontalieră, iarăşi, sunt oameni care muncesc în Ungaria, în fiecare zi trec în Ungaria, sunt deja oameni care muncesc în România şi vin din Ungaria. Sunt o grămadă de lucruri care funcţionează şi care trebuie îmbunătăţite şi va câştiga fiecare stat, fiecare cetăţean.
Acum, proiectele trebuie discutate la nivel interministerial. Eu ştiu că în aprilie va fi o întâlnire între Ministerul Economiei din România şi cel din Ungaria, va fi o comisie mixtă şi, încet-încet, trebuie să intrăm în această logică de cooperare, nu o logică de ‘război’. Şi logica de cooperare înseamnă că la nivel sectorial, se întâlnesc miniştrii, secretarii de stat, specialiştii din ministere şi stabilesc proiectele comune pentru o anumită perioadă. În acest moment, suntem în faza de a pregăti aceste întâlniri şi sunt convins că vom avea posibilitatea de a îmbunătăţi relaţiile politice, economice, de toate tipurile, fiindcă, până la urmă, avem un viitor comun. Nu există un viitor separat, unii de alţii, în lumea globală, în lumea de azi aceste interdependenţe cresc, nu descresc. Şi noi vrem să contribuim la îmbunătăţirea relaţiilor româno-maghiare.
AGERPRES: Ne putem aştepta şi la o şedinţă de Guvern comună anul acesta sau este prea devreme?
Kelemen Hunor: Nu cred că în acest an trebuie să facem un astfel de plan, dar după un an de zile, un an şi ceva, eu aş dori să existe o şedinţă comună. Când te întâlneşti într-o şedinţă comună, trebuie să ai nişte proiecte deja pregătite. Fiindcă nu trebuie să fie doar un act simbolic, o întâlnire simbolică, trebuie să aibă şi nişte proiecte concrete aprobate la nivel de Executiv, după care trebuie să mergi spre a implementa aceste proiecte, cum s-a întâmplat în trecut. În momentul întâlnirii celor două Guverne, la o şedinţă comună, deja trebuie să fim în faza în care aceste întâlniri interministeriale în grupurile mixte, deja s-au epuizat, şi deja sunt proiecte concrete care trebuie aprobate la nivel de Executiv. De aceea, întrebarea pentru mine nu mai este când se va întâmpla, fiindcă se va întâmpla la un moment dat, dacă nu în acest an, poate anul viitor – trebuie să ţinem cont de realităţile politice din ambele ţări – întrebarea pentru mine este ce conţinut să punem pe masă. Asta este singura întrebare, că se va întâmpla, e clar că se va întâmpla, că nu există altă cale şi nici nu trebuie să căutăm alte căi.
