România trebuie să clarifice dacă este republică prezidenţială sau parlamentară, iar acest lucru ar trebui stabilit printr-un proiect de revizuire a Legii fundamentale, afirmă preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, care menţionează însă că ‘de fiecare dată se găsesc argumente să fie amânată modificarea Constituţiei’.
‘Noi, în acest moment, nu suntem nici, nici. (…) Marea majoritate a ţărilor UE funcţionează ca state cu preşedintele ales în Parlament. Asta am spus noi că ar trebui să facem. Şi, ca să nu fie nicio discuţie că vrem un preşedinte decorativ, nu umblăm la atribuţii, ele rămân aşa cum sunt. Asta a fost propunerea noastră. (…) Dacă va exista majoritate, dacă va exista dorinţă, noi cu această propunere vom merge în discuţii, dar eu recunosc că momentul actual nu este exact momentul potrivit pentru revizuirea Constituţiei. Dar de fiecare dată se găsesc argumente să fie amânată modificarea Constituţiei’, declară Kelemen Hunor într-un interviu acordat AGERPRES.
În contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi de războiul din Ucraina, liderul UDMR pledează pentru protejarea investiţiilor şi pentru măsuri economice şi sociale bine gândite.
‘Trebuie să susţinem economia, investiţiile, trebuie să protejăm investiţiile, locurile de muncă. Dacă nu vom reuşi să protejăm investiţiile, sigur n-o să ai venituri la buget, nu poţi să plăteşti cheltuielile sociale. Şi pe partea cealaltă, sigur, trebuie să avem grijă de oamenii vulnerabili, de acea pătură socială vulnerabilă despre care tot vorbim şi care, din păcate, creşte în această perioadă de criză şi nu trebuie să lăsăm în urmă pe nimeni’, spune vicepremierul.
În interviul pentru AGERPRES, Kelemen Hunor face referire şi la situaţia legată de intonarea imnului secuiesc de către echipa naţională de hochei, răspunzând astfel criticilor aduse de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Despre situaţia Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, căruia ÎCCJ i-a anulat autorizaţia de funcţionare, preşedintele UDMR afirmă că aşteaptă motivarea judecătorilor pentru a vedea calea de urmat. ‘Este un liceu dorit de comunitate şi de părinţi. Eu văd că deranjează pe cineva în mod permanent, fiindcă din trei în trei ani, din patru în patru ani, reluăm. E ca un serial de pe Netflix. Şi noi nu vom lăsa să rămână aşa’, susţine Kelemen Hunor.
AGERPRES: Vorbeaţi, în urmă cu o lună, că va urma o criză economică şi că vor fi necesare măsuri ‘bine gândite’. A început această criză la care făceaţi referire şi cum s-a pregătit Guvernul României?
Kelemen Hunor: Criza a început mai demult. Nu poţi să spui: ‘Marţi, la ora 8,00 începe criza’. Este o criză economică din cauza sau datorită pandemiei, depinde de unde te uiţi. Orice criză are şi beneficiari şi are şi oameni care pierd enorm de mult. Marea majoritate pierde. În urma pandemiei, s-a simţit deja de anul trecut această criză economică, mai ales pe anumite segmente, în energie, în distribuţia de mărfuri, mai ales produse şi elemente care sunt fabricate în Asia pentru industria de auto, şi nu numai din Europa, inclusiv în România. S-a văzut ce s-a întâmplat. Dar această criză în fiecare zi se adânceşte, devine din ce în ce mai gravă cu începerea războiului între Rusia şi Ucraina. Efectele, consecinţele războiului se simt deja în economie. Sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei sunt sancţiuni care au efecte asupra economiilor ţărilor Uniunii Europene şi nu numai.
Pe termen mediu, pe termen lung, trebuie să fim conştienţi, trebuie să ştim că urmează o criză economică, o criză alimentară. Probabil că prin august-septembrie, începând din toamna acestui an, vom simţi acest lucru. Şi vom simţi nu neapărat noi, din România, nu neapărat noi, din statele UE, efectele directe, imediate, ci ţările africane, unde dependenţa de importurile din Ucraina şi Rusia sunt uriaşe. Dacă acolo există o criză alimentară, dacă există foamete, atunci oamenii pleacă spre Europa şi noi vom simţi efectele crizei mai târziu, dar mult mai brusc. Aceste interdependenţe sunt cunoscute şi eu am spus că trebuie să ne pregătim – UE, statele membre, fiecare stat individual, dar şi împreună, trebuie să ne pregătim pentru o perioadă mai lungă, pentru o criză economică inflaţionistă. Chiar unii vorbesc despre stagflaţie şi nu este un termen mult prea dur pentru a descrie ceea ce urmează. România a început pregătirea încă de anul trecut pe segmentul energetic. În 2022, Guvernul şi-a asumat un set de măsuri în valoare de peste 17 miliarde de lei pe două mari paliere: pe palierul social şi pe cel economic, fiindcă trebuie să mergem în paralel cu cele două segmente.
Trebuie să susţinem economia, investiţiile, trebuie să protejăm investiţiile, locurile de muncă. Dacă nu vom reuşi să protejăm investiţiile, sigur n-o să ai venituri la buget, nu poţi să plăteşti cheltuielile sociale. Şi pe partea cealaltă, sigur, trebuie să avem grijă de oamenii vulnerabili, de acea pătură socială vulnerabilă despre care tot vorbim şi care, din păcate, creşte în această perioadă de criză şi nu trebuie să lăsăm în urmă pe nimeni. Aceasta este filosofia Guvernului. Măsurile au fost gândite în acest mod. Unele dintre aceste măsuri sunt deja aplicate, sunt aplicabile, alte măsuri vor fi puse în aplicare în perioada următoare, până în august, până în septembrie, etapizat. Şi, bineînţeles, nu spune nimeni din Guvern, nu spun nici eu, că sunt măsurile suficiente, că am terminat treaba. Nu, în funcţie de evoluţia economică, financiară şi fiscală, Guvernul va interveni. Aici trebuie să înţelegem rolul statului. În perioadă de criză se schimbă regula jocului, se schimbă paradigma şi statul va deveni un jucător mult mai important şi în economie, şi în reglementări, decât în condiţii normale, unde noi am spus şi spunem că piaţa reglementează marea majoritate a preţurilor, oferta şi cererea se echilibrează.
Atunci când este o criză, statul trebuie să fie puternic, să fie conştient. Dacă nu intervine, atunci cetăţenii vor suferi. Sigur, când schimbi paradigma, atunci apar fel de fel de, hai să spunem dispute, nu neapărat conflicte, în societate şi în economie. Dar eu cred că, până la această oră, noi am gestionat bine această situaţie şi am reuşit să luăm măsuri atât pentru protejarea investiţiilor publice, protejarea locurilor de muncă şi fără să îndatorăm Romania, fără să depăşim limita suportabilă, dar şi pe partea socială, prin protejarea cetăţenilor. Pentru preţurile din sistemul energetic, avem deja pentru gaze şi pentru curentul electric măsurile luate, care ne protejează şi în iarna 2022 – 2023, până în martie anul viitor. Şi pentru celelalte zone, pentru celelalte paliere, măsurile sunt luate şi vor fi luate în continuare. Trebuie să înţelegem că nicio măsură nu poate fi luată fără să ţii cont de venituri, de suportabilitate, dacă nu vrei să plăteşti facturile pe datorie, şi dacă nu vrei să opreşti investiţiile, căci ar fi uşor să iei banii de la investiţii şi să dai pentru problemele sociale, pentru a acoperi cheltuieile în zona socială. Dar fără investiţii şi fără locuri de muncă, la un moment dat, casieria rămâne goală şi nu acesta este scopul. Nu acesta este dezideratul Guvernului: să luăm împrumuturi şi doar din împrumuturi să acoperim toate aceste cheltuieli.
Eu sunt mulţumit cu seriozitatea, responsabilitatea cu care au mişcat colegii din cabinet şi, sigur, în funcţie de evoluţie, urmează şi alte măsuri, categoric. În plus, avem de gestionat PNRR, fondurile europene clasice, pe lângă PNRR, sunt sume uriaşe. Noi trebuie să absorbim, până la sfârşitul anului viitor, doar în POR, în jur de aproape 3 miliarde de euro. În PNRR deja am început primele proiecte, merg bine. Şi avem ‘Anghel Saligny’, un proiect de investiţii publice extrem de ambiţios. Este un proiect foarte ambiţios pentru comunităţile locale şi deja ştim că solicitările, necesarul este mult mai mare decât ce putem acoperi în următorii ani, dar începem şi investim conform Ordonanţei şi conform programului de guvernare.
AGERPRES: O mare problemă o reprezintă creşterea preţurilor la carburanţi, creştere care duce la scumpiri în lanţ. Românii cer guvernanţilor soluţii. Executivul ar putea plafona preţurile. De ce nu aplică Executivul această măsură?
Kelemen Hunor: Noi am luat o măsură care urmează să fie aplicată pentru transportatori. Pentru fiecare litru de combustibil să dăm un ajutor de 0,5 lei pentru transportatori, fiindcă acolo este o problemă şi acest lucru înseamnă o cheltuială uriaşă. Asta înseamnă câteva mii de beneficiari, fiindcă vorbim în jur de 7.000 de firme – vorbim de firme de transport de marfă, transport de persoane şi firme de distribuţie în toate domeniile, nu doar în zona de industrie alimentară, fiindcă de fapt ei sunt marii consumatori şi, dacă acolo cresc preţurile, sigur că au un efect inflaţionist, vor fi incluse în preţul final al produselor. De aceea, noi am spus că această categorie, a transportatorilor publici şi de marfă, trebuie susţinută. În acest moment, este aproape imposibil să susţii pentru fiecare cetăţean individual, cu toate că aceasta ar fi de dorit, dar trebuie să ai şi bani. Nimeni n-a reuşit în Uniunea Europeană să impună. Căci tu poţi să plafonezi preţul la un moment dat, dar nimeni n-a plafonat pentru toate categoriile sociale, şi firme, şi cetăţeni. Au plafonat ori cantitatea şi pentru anumite categorii din economie sau din zona socială, dar nu fără limită, fiindcă tu plafonezi preţul pentru o perioadă scurtă, nu poţi să plafonezi pe termen lung, dar trebuie să dai diferenţa. De undeva trebuie să plăteşti. Trebuie să ai bani ca să plăteşti. Noi avem de susţinut sistemul de pensii, susţinem, nu-i nicio problemă, sistemul public de salarizare îl susţinem, nu avem nicio problemă, economia trebuie susţinută. Deci, deocamdată, noi putem acoperi – şi mergem pe această variantă de a tempera efectele inflaţioniste din zona de transport de mărfuri şi de distribuţie.
AGERPRES: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2022 şi în 2023. Accelerarea inflaţiei pune presiune mai ales pe consumatori. Pachetul de măsuri socio-economice anunţat şi asumat de coaliţie pare că are întârzieri. Ce le transmiteţi cetăţenilor care aşteaptă soluţiile promise, dar care deocamdată nu au apărut?
Kelemen Hunor: Guvernul a luat aceste măsuri în cunoştinţă de cauză şi nu am promis, nu am spus că în 24 de ore toate aceste măsuri vor fi şi pot fi aplicate. Unele măsuri, aşa cum am anunţat, sunt aplicate de la început, din martie – aprilie – mai, celelalte măsuri vor fi aplicate în lunile care urmează, alte măsuri mai spre vară, mai spre toamnă. Deci aşa am etapizat, pentru că altfel nu se poate. Deci eu nu cred că avem întârzieri sau întârzieri majore nu avem. Trebuie să mergem şi cu investiţiile şi asta facem în mare parte. Aprecierile, evaluările sunt importante, dar aici mai e un lucru – nu e vorba doar de România, e o chestiune globală, nici măcar nu e europeană. Toate economiile Uniunii Europene sunt în recesiune. Nu există nicio economie în creştere, din păcate, fiindcă nu noi, România, nu ţările membre ale UE au creat aceasta criză. Este o criză globală care, pe de o parte vine din cauza pandemiei, şi este o criză care accentuează, accelerează criza economică, din cauza războiului, din cauza Rusiei şi din cauza sancţiunilor impuse. Deci România singură nu poate rezolva toate problemele, cum niciun alt stat nu poate rezolva singur toate problemele. Aceasta interdependenţă este văzută în acest moment – toate evaluările merg în jos, şi pentru România, din păcate şi pentru celelalte state şi încă, dacă vrem să fim foarte sinceri, încă nu vedem toate efectele.
Urmează sancţiuni pe importul de produse petroliere din Rusia, fapt care va lovi Uniunea Europeană şi va lovi pe piaţa de ţiţei, şi această lovitură înseamnă creşterea preţurilor şi încă nu ştim ce se va întâmpla cu industria din Germania, o industrie foarte puternică. Germania, din punct de vedere economic, este un motor pentru toată Uniunea Europeană, şi încă nu simţim toate efectele. Aici degeaba ne uităm la un singur stat. Sunt măsuri luate individual de statele membre şi sunt măsuri care trebuie luate la nivelul Uniunii Europene. Şi acolo lucrurile merg un pic mai încet, categoric, fiindcă mecanismele decizionale sunt mai complicate. Vedeţi, indiferent despre ce segment vorbim, lucrurile nu sunt foarte accelerate. Dar nimeni nu riscă să arunce Uniunea Europeană şi economia europeană într-o criză şi mai mare. De aceea aceste măsuri. Şi dacă par întârziate, nu sunt întârziate, merg în funcţie de evoluţia economică. Şi de la bun început trebuie să spunem: putem acoperi doar un anumit segment, nu putem acoperi toate pierderile care vin în urma crizei economice. Trebuie să pregătim societatea şi din punct de vedere mental, comportamental, la o criză. Cel puţin pentru o perioadă de timp, sper că nu foarte lungă, nimic nu va fi la fel cum era înainte, din păcate. Eu nu credeam că generaţia mea, că generaţia noastră, va trăi cu un război foarte apropiat de graniţele României. Nu credeam că ne întoarcem în secolul XX pe continentul european. Se poate spune că a fost războiul din fosta Iugoslavie. Da, este adevărat, a fost un război local, fără consecinţe globale, a fost un război groaznic. Acum vedem un război care pare local, dar nu este local şi are consecinţe globale.
AGERPRES: Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost declarată neconstituţională de CCR, pe motiv că Legea a fost adoptată cu încălcarea tuturor termenelor. Cum comentaţi acest fapt? Consideraţi că a fost un act premeditat?
Kelemen Hunor: Eu nu ştiu dacă a fost un act premeditat, dar a fost un act populist, categoric. Noi nu am votat, fiindcă am spus că este un ‘balet’ politic populist, demagogic rău de tot, şi nu rezolvă nimic. Şi, din păcate, am avut dreptate. Noi am spus că toate pensiile speciale trebuie discutate în acelaşi timp şi trebuie găsită o rezolvare pentru toate pensiile ocupaţionale. Eu nici nu spun că sunt speciale, că nu sunt speciale. Sigur, se poate discuta şi acest termen ar trebui să-l uităm. Şi statul român, la un moment dat, ar trebui să spună: În serviciul public sunt o grămadă de oameni, unii dintre ei au interdicţii şi n-au voie în timpul serviciului public să facă altceva, cum sunt magistraţii, cum sunt ofiţerii din Armată, din structurile MAI, din serviciile de informaţii. Sunt oamenii politici, da? OK. Pentru ei găsim sau nu găsim o soluţie prin care perioada cât stau în serviciu public şi au interdicţii, au această interdicţie extrem de rigidă din punct de vedere individual, dar necesară pentru a asigura un serviciu public corect şi independent. Statul român, aşa cum fac foarte multe state, ce dă acestor oameni? Poate să spună că nu dă nimic, merge pe contributivitate. Sau spune că peste contributivitate mai dă un procent.
În acelaşi timp, nu trebuie să-l laşi să iasă la pensie la 50 de ani, ceea ce este inacceptabil, să ai după aceea o pensie care e mai mare decât salariul, cum ar fi cazul magistraţilor, ca să o spunem foarte direct, nu e vorba de alţii. Şi nici să faci o discriminare între categorii sociale care fac serviciul public. Abordarea noastră a fost una corectă, principială: Hai să luăm odată toate pensiile speciale! Aşa putem rezolva problema. Pensia parlamentarilor este extrem de mică din toată ecuaţia, nici 2 % nu înseamnă. Şi acest lucru trebuie spus, dar tot vorbim de pensii care nu sunt pe bază de contributivitate. Colegii noştri n-au acceptat acest lucru, n-au acceptat această abordare, au mers: ‘Hai să-i rezolvăm pe parlamentari’. Şi noi am spus că nu e corect, fiindcă ‘sunteţi demagogi, populişti şi nici nu veţi rezolva nimic, fiindcă abordarea voastră nu este una corectă, nici procedural, nici conţinutul nu este OK’. Dar am rămas singuri în acea abordare, în acel moment. Exista şi posiblitatea de a impozita peste o anumită limită, cu 80%, cu 90%, fiindcă nu e neconstituţional să impozitezi. Impozitele le stabilesc statul şi Parlamentul şi nu este o chestiune de constituţionalitate sau de neconstituţionalitate şi atunci poţi să spui că orice pensie care este mai mare decât – şi stabileşti o limită – se impozitează cu 90 %, cu 98%, nicio problemă. Nici asta n-au vrut colegii, fiindcă ‘nu se poate, s-ar putea la parlamentari, dar nu se poate la magistraţi’. OK, dacă nu se poate, atunci veniţi voi cu altă abordare. Îmi pare rău că am ajuns în această situaţie, dar am ajuns în această situaţie din cauza populismului, din cauza demagogiei, că nu vrem o abordare unitară şi nu vrem o abordare principială. Asta este!
AGERPRES: Aţi declarat că UDMR va sprijini referendumul de modificare a Constituţiei, iniţiat de USR şi intitulat ‘Fără penali în funcţii publice’. Credeţi că vă veţi convinge şi ceilalţi parteneri de coaliţie să susţină acest demers, având în vedere că este iniţiat de un partid aflat în Opoziţie?
Kelemen Hunor: Eu n-am vorbit de referendum, am vorbit de proiectul de modificare a Constituţiei în Parlament, care trebuie susţinut şi vom susţine. Aşa cum am susţinut şi în Camera Deputaţilor, vom susţine şi în Senat, după care urmează un referendum, dacă trece. Referendumul, sigur, trebuie organizat şi trebuie să faci o campanie. Dacă ai votat în Parlament, atunci înseamnă că susţii şi referendumul în mod automat. Eu sunt convins că toţi sau aproape toţi parlamentarii vor vota pentru acest proiect, mai ales că USR nu se grăbeşte şi aşteaptă momentul potrivit. Şi eu aş vrea mâine, poimâine, să avem această discuţie în Senat, să nu amânăm până în 2024, alegerile europarlamentare sau naţionale sau locale din 2024, fiindcă aşa ar fi corect. Dacă a fost iniţiat acum ceva vreme, să nu tragem de timp până să rezolvăm cât mai repede. Vom susţine, bineînţeles, şi toţi vor vota şi din arcul guvernamental, fiindcă nimeni nu-şi permite, din punct de vedere moral, din punct de vedere politic, să spună: ‘Eu vreau penali în funcţii publice’. Fiindcă aici discuţiile, la un moment dat, se simplifică: ori eşti de acord cu această propunere ‘Fără penali în funcţii publice’ sau, dacă nu eşti de acord, înseamnă că vrei penali în funcţii publice. Sigur, lucrurile sunt mai nuanţate, dar când este o campanie, când este un discurs, lucrurile se simplifică extrem de mult fără nuanţe. Şi atunci, sunt conştient, am destulă experienţă politică să vă spun că va trece de Senat. Dacă a trecut de Senat, e musai să faci un referendum. La asta m-am referit, fiindcă ştim cu toţii, unii nu vorbesc despre acest lucru, alţii vorbesc, îmi place să vorbesc direct, sincer: există acest proiect în Senat şi la un moment dat va ajunge pe ordinea de zi a Senatului. Punct. E simplu.
AGERPRES: UDMR va veni cu propriile propuneri de modificare a Constituţiei?
Kelemen Hunor: Pe acest proiect nu poţi să faci alte modificări, că aici e pe susţinerea populară, aşa a ajuns în Parlament. Nu poţi să propui altceva la acest proiect. Eu am spus că, la un moment dat, dacă avem o majoritate de aproape 70 %, peste două treimi, ar trebui să avem ambiţia de a amenda Constituţia. Asta era anul trecut, când noi am format coaliţia PSD-PNL-UDMR. Şi am spus şi în această perioadă că acest deziderat încă nu trebuie abandonat. Dar, sigur, discuţiile în coaliţie nu au fost duse mai departe, nu au fost detaliate. Noi, sincer, am propus un singur lucru, nu am vrut multe modificări, fiindcă nu este cazul în acest moment, după experienţa din 2013 – 2014, cu încercarea de revizuire a Constituţiei de atunci. Nu e momentul să faci o revizuire amplă. Noi am spus doar un singur lucru: să trecem la republică parlamentară, preşedinte ales de Parlament, fără să umblăm la atribuţiile preşedintelui. Atribuţiile preşedintelui rămân, dar muţi alegerea preşedintelui în Parlament, cum se întâmplă, de fapt, în marea majoritate a ţărilor Uniunii Europene.
România trebuie să clarifice: este republică prezidenţială ori republică parlamentară. Noi, în acest moment, nu suntem nici, nici. Nu suntem nici republică prezidenţială – de fapt nici nu prea există în Europa, există republică semiprezidenţială, cum e Franţa, prezidenţială ar fi modelul Statelor Unite, şi există republici parlamentare. Scoatem monarhiile din joc, fiindcă sunt alte situaţii, dar marea majoritate a ţărilor UE funcţionează ca state cu preşedintele ales în Parlament. Asta am spus noi că ar trebui să facem. Şi, ca să nu fie nicio discuţie că vrem un preşedinte decorativ, nu umblăm la atribuţii, ele rămân aşa cum sunt. Asta a fost propunerea noastră. Sigur, singuri nu putem să revizuim Constituţia. Dacă va exista majoritate, dacă va exista dorinţă, noi cu această propunere vom merge în discuţii, dar eu recunosc că momentul actual nu este exact momentul potrivit pentru revizuirea Constituţiei. Dar de fiecare dată se găsesc argumente să fie amânată modificarea Constituţiei. Totuşi, războiul, nesiguranţa, războiul din vecinătatea noastră, criza economică, pun în paranteză ambiţiile mai mari, fiindcă eşti ocupat cu stingerea incendiilor şi găsirea soluţiilor cât mai bune pentru cetăţenii tăi din punct de vedere economic şi, sigur, trebuie să păstrăm siguranţa graniţelor şi a ţării.
AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, această coaliţie UDMR-PNL-PSD s-a dovedit a fi una eficientă sau doar necesară?
Kelemen Hunor: Eficientă, absolut. Eficientă şi o alternativă nu exista. Am încercat o altă coaliţie, cu USR, dar nu a funcţionat din varii motive. Nu ne întoarcem în istorie. Pentru acest ciclu parlamentar altă soluţie nu există. Guvern minoritar nu este de dorit, mai ales într-o astfel de perioadă. Doamne fereşte de un guvern minoritar. Este o soluţie eficientă şi o soluţie responsabilă. Avem multe discuţii, enorm de multe discuţii, sunt săptămâni când avem trei întâlniri de coaliţie, şi e bine să facem aceste discuţii în interiorul coaliţie, fiindcă sunt trei formaţiuni politice diferite. Armonizarea punctelor de vedere necesită energie, necesită timp, necesită atenţie, dar este funcţională şi eficientă această coaliţie.
AGERPRES: Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost cel care a făcut anunţul privind măsurile socio-economice. De ce nu a fost făcut acest anunţ de către premier sau chiar de dumneavoastră? Sigur, măsurile au fost în mod cert susţinute de toţi liderii coaliţiei, dar ştiţi foarte bine că în politică fiecare detaliu contează.
Kelemen Hunor: Noi, când am ieşit la conferinţa de presă, aşa am stabilit: liderul formaţiunii politice mai mare face un anunţ, o introducere şi, sigur, a vizat introducerea lui Marcel Ciolacu mai mult zona socială, dar nu numai. După care, am spus că vorbesc eu câteva minute – eu am vorbit mai mult despre investiţii şi protejarea investiţiilor, despre susţinerea industriei agroalimentare şi, după aceea, a venit premierul cu toate detaliile. Este corect, dar aici nimeni nu a vrut ‘să fure startul’. Când suntem trei, trebuie să vorbească cineva primul, cineva al doilea, cineva ultimul. Nu există altă soluţie. Asta nu înseamnă că unul e mai frumos sau mai deştept decât celălalt. A fost un set de măsuri discutat enorm de mult şi foarte detaliat în trei şi cu toate echipele de specialişti, şi am făcut anunţul împreună, în trei. Era normal să vină premierul cu toate detaliile – aproape 40-50 de minute a durat până a prezentat toate detaliile. Dintr-o altă abordare, poţi să spui că el a vorbit cel mai mult – bineînţeles, că este prim-ministrul României. Dar nu trebuie văzut acest anunţ ca un spectacol politic sau un spectacol de teatru – cine e primul, cine vorbeşte mai mult şi cine stă mai mult la pupitru. Pur şi simplu, într-o coaliţie, altă soluţie nu există decât să ieşim trei pentru lucrurile importante şi să vorbim la rând. Eu nu am perceput ca o competiţie politică.
AGERPRES: Aţi lansat un apel pentru participarea la recensământ a membrilor comunităţii maghiare. Autorecenzarea a avut succes în zonele cu populaţie maghiară?
Kelemen Hunor: Eu am văzut că, la început, oamenii nu erau interesaţi de recensământ. Pe parcursul săptămânilor care au trecut, interesul a crescut şi, sigur, prima dată am încercat noi, în România, acest sistem de autorecenzare. Şi eu cred că, până la urmă, a funcţionat. Am văzut diferenţe uriaşe între regiuni. De exemplu, erau judeţe în sud unde a mers foarte bine de la bun început, am văzut judeţe sau regiuni unde a mers mai puţin eficient, dar interesul a crescut pe parcursul perioadei de două luni. Şi este bine să fie aşa. Sigur, pentru majoritate anumite aspecte nu mai au relevanţă în acest moment. Pentru minorităţile etnice, şi în cazul minorităţii maghiare, sigur că partea cu identitatea etnică are o importanţă, fiindcă pe termen de zece ani de zile, în funcţie de raporturile de pe urma recensământului, se stabilesc politici publice la nivelul autorităţilor locale, folosirea limbii materne, în funcţie de procentele de acolo. Sigur, din acest punct de vedere, pentru noi recensământul are o miză în plus. Fiindcă aici nu este vorba de câţi metri pătraţi ai tu în curte sau câte maşini ai, fiindcă astea sunt date doar statistice. Este o activitate statistică enormă, unde pentru noi există şi această miză în plus faţă de majoritate şi aşa este şi normal. Dacă dumneavoastră credeţi că în Ungaria, în Polonia, în Cehia este un interes mai mare pentru recensământ, vă înşelaţi – pe nimeni nu interesează, doar pe statisticieni şi pe politicieni. Omul de rând nu este foarte mult implicat. La noi, autorecensământul a mai mişcat un pic societatea.
AGERPRES: La meciul de hochei dintre România şi Ungaria de la Ljubljana, jucătorii ar fi cântat imnul Ţinutului Secuiesc. Colegul dumneavoastră, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a criticat decizia ministrului Tanczos Barna de a asista la partida Ungaria – România din mijlocul galeriei maghiare şi a cerut sancţiuni. Cum vedeţi dumneavoastră această situaţie?
Kelemen Hunor: Nu a cerut pentru Tanczos sancţiuni, că nu poate. A cerut pentru sportivi. În primul rând, a fost Cupa Mondială. În primul rând, noi ar trebui să fim mândri că echipa României joacă în această clasă, pentru că până acum era în clase inferioare. Şi asta este o mândrie pentru România: că echipa României a jucat la acest nivel, într-un campionat mondial, în Slovenia. După aceea, eu sunt mândru că 90%, 90 şi ceva la sută din echipa României este formată din secui, pentru că aşa este. Pentru noi este o mândrie. Echipa a jucat în culorile României şi am fost mândri de acest lucru. Eu sunt supărat că nu am câştigat meciul. Dacă aş sancţiona pe cineva, între ghilimele, aş sancţiona pentru că au pierdut meciul. Eu nu am fost acolo, nu am urmărit, bănuiesc că au fost momentele, cum e la campionatele mondiale, unde au fost intonate imnurile naţionale ale celor două echipe. După aceste momente oficiale, da, ei au cântat imnul secuiesc. Este o mândrie pentru orice secui. Şi pentru mine. Şi acest lucru se întâmplă după fiecare meci. Deci nu este o noutate. După partea oficială, au rămas pe teren şi au cântat imnul secuiesc. Cum toate comunităţile au nişte chestiuni extrem de puternice din punct de vedere simbolic, au şi secuii. Au cântat imnul secuiesc, după care au părăsit scena. Acum, cu pedepsirea sportivilor şi a nu ştiu cui: ministrul Transporturilor nu are în responsabilitate ce cântă călătorii şi ‘Naşul’ pe tren când ajung la gară. Nu îi poate sancţiona nici pe călători, nici pe conducătorul de locomotivă dacă el fluieră, cântă, fredonează ceva. Deci este cam pe lângă drumul principal solicitarea asta. Cum nu poate să fie tras la răspundere ministrul Transporturilor pentru aşa ceva, nici nu poate sancţiona pe călători şi pe cei care conduc trenul. El asigură cadrul legal să meargă trenul în siguranţă, să nu aibă întârziere – asta este responsabilitatea ministrului. Deci nu trebuie pedepsit niciun jucător şi nu trebuie să aruncăm gaz pe foc. Este o chestiune absolut simplă şi clară, a fost un meci, cu părţile bune, cu părţile oficiale, după care băieţii au cântat imnul secuiesc. Trebuie să calmăm spiritele, nu să le încingem. Deci cam asta pot să comentez eu la adresa colegului meu de cabinet.
AGERPRES: ÎCCJ a anulat autorizaţia de funcţionare a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Care credeţi ar fi soluţiile de rezolvare definitivă a situaţiei unităţii de învăţământ?
Kelemen Hunor: Trebuie să aşteptăm motivarea Înaltei Curţi, a judecătorilor care au participat la această decizie. După aceea, sigur, vom şti ce avem de făcut. Există un cadru legal, există o metodologie. În momentul în care această decizie este definitivă, dar când devine efectiv aplicabilă, după motivare, sigur lucrurile sunt clare. Din reţeaua şcolară iese această şcoală, trebuie modificată reţeaua şcolară la nivelul judeţului şi la nivelul municipiului Târgu Mureş şi, după aceea, trebuie, tot prin procedurile legale, reînfiinţată. Asta este ceea ce propunem noi în cunoştinţă de cauză – să reluăm demersurile de reînfiinţare a liceului. Este un liceu dorit de comunitate şi de părinţi. Eu văd că deranjează pe cineva în mod permanent, fiindcă din trei în trei ani, din patru în patru ani, reluăm. E ca un serial de pe Netflix. Şi noi nu vom lăsa să rămână aşa. În funcţie de motivarea ÎCCJ, vom vedea ce cale trebuie urmată. Dacă trebuie, atunci mergem la nivelul autorităţilor locale, la nivel de municipiu, inspectorat şi ordin de ministru, dacă trebuie hotărâre de guvern, dăm hotărâre de guvern. Legea spune foarte clar: dacă înfiinţarea şcolii nu este posibilă din cauza autorităţii locale, fiindcă apar astfel de situaţii, atunci la solicitarea părinţilor, la solicitarea copiilor, la solicitarea celor interesaţi se poate trece la înfiinţarea şcolii prin ordin de ministru. Acest lucru s-a întâmplat în 2019, în guvernul condus de Viorica Dăncilă, şi atunci au fost înfiinţate două licee prin ordin: Liceul de Teologie Ortodoxă la Timişoara şi Liceul ‘Rákóczi Ferenc”, liceu catolic, la Târgu Mureş. Cei care au atacat, au atacat doar Liceul ‘Rákóczi Ferenc”.
Vom merge mai departe şi vom găsi o soluţie. Este aproape imposibil de înţeles, de explicat nu se poate, cum poţi să nu ţii cont de lege, de situaţia juridică şi de situaţia de pe teren şi de dorinţa şi de viaţa copiilor. Sunt aproape 500 de copii acolo, cu familiile lor şi cu interesul fiecărui copil şi fiecărei familii pentru copilul din această şcoală. Deci, dintr-o mişcare, se aruncă în aer totul, este aproape imposibil de înţeles. De aceea, când am aflat de această decizie, m-am revoltat şi sunt şi acum supărat şi revoltat, fiindcă acest liceu nu ia nimic de la nimeni. Dacă nu ia nimic de la nimeni, este pentru copii, este pentru educaţie, atunci de ce trebuie să blochezi din trei în trei ani, de ce trebuie să arunci în scandal o comunitate întreagă? Mi-e greu să înţeleg acest lucru!
