Vilnius, 12 iul – Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Niciodată în istoria ‘agitată’ a României securitatea naţională nu a fost garantată mai robust decât acum, a declarat, miercuri, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.
El a spus că Summitul NATO de la Vilnius este unul cu un puternic efect transformator, cea mai importantă transformare fiind cea în privinţa planurilor de apărare, care ar urma să fie operaţionale până la finalul acestui an.
‘Niciodată în istoria agitată a ţării noastre nu am avut securitatea naţională garantată mai robust decât acum’, a subliniat secretarul general adjunct al NATO.
Mircea Geoană a afirmat că decizia Alianţei Nord-Atlantice privind alocarea a minim 2% pentru Apărare poate fi o şansă de renaştere a industriei din acest domeniu pentru România şi regiunea din care face parte.
‘Pentru România şi pentru regiunea noastră – o şansă poate de renaştere a industriei de Apărare, de investiţii mai multe în cercetare, dezvoltare, inovare pentru tehnologii cu dublă utilizare, tineri antreprenori, inovatori care pot să înceapă un business interesant, cu o piaţă care este, de asemenea, foarte interesantă’, a explicat el.
Secretarul general adjunct al NATO a vorbit în interviu şi despre hub-ul regional de antrenament pentru piloţii de F-16 care va fi construit în România, alături de Olanda şi de alţi parteneri internaţionali, şi va fi deschis şi pentru piloţii ucraineni, dar şi despre relaţia Alianţei Nord-Atlantice cu Ucraina şi Republica Moldova.
AGERPRES: Domnule secretar general adjunct, suntem la capătul unui summit extrem de important. Care sunt, în opinia dumneavoastră, rezultatele pentru România?
Mircea Geoană: Este un summit cu un puternic efect transformator. Toate deciziile pe care le-am luat au în ele un profund element de transformare, ceea ce şi pentru România este o veste bună, pentru toată Alianţa este o veste foarte bună. În primul rând, transformarea planurilor noastre de apărare. Nu am mai făcut ceva atât de profund şi de complet de 40 de ani. Este cea mai importantă transformare în modul în care ne apărăm teritoriul, în care descurajăm eventuali adversari şi este o veste foarte, foarte bună, iar pentru România, care este pe Flancul Estic, care are şi o geografie foarte interesantă pe Marea Neagră, între Balcani, este aproape de Mediterană, este o veste foarte, foarte bună. Transformare în ceea ce înseamnă investiţii în Apărare şi industria de apărare. Iarăşi o transformare – minim 2% din PIB pentru Apărare. Pentru România şi pentru regiunea noastră – o şansă poate de renaştere a industriei de Apărare, de investiţii mai multe în cercetare, dezvoltare, inovare pentru tehnologii cu dublă utilizare, tineri antreprenori, inovatori care pot să înceapă un business interesant, cu o piaţă care este, de asemenea, foarte interesantă. Transformarea relaţiilor noastre cu Ucraina într-un Consiliu NATO – Ucraina şi cu o perspectivă de aderare mult mai clară pentru Ucraina. Transformarea relaţiei cu partenerii noştri, începând cu Republica Moldova, cu Georgia, cu Bosnia, dar şi cu cei din zona indo-pacifică. Aş spune că în două zile palpitante, cu multe negocieri, cu foarte multă substanţă, putem spune că plecăm de la Vilnius cu sentimentul de a fi participat şi de a fi contribuit la un summit transformator şi, aşa cum vorbeam şi cu preşedintele american şi cu alţi prieteni, deja ne gândim la Summitul de la Washington din iunie anul viitor.
AGERPRES: Vorbeaţi de acele planuri regionale de apărare. Concret ce înseamnă ele şi când ar putea deveni operaţionale?
Mircea Geoană: Evident, multe detalii sunt sensibile şi secrete, nu putem vorbi prea mult despre dânsele, dar în esenţă este vorba despre alocarea de mai multe forţe militare din NATO, toate ţările NATO vor contribui la aceste planuri cu mai multe echipamente, mai multe operaţiuni multi-domeniu, şi aerian, şi terestru, şi maritim, şi cibernetic, şi spaţial – foarte interesant -, prepoziţionare de mai multe echipamente, exerciţii în comun, într-o logică mult mai susţinută şi mult mai robustă. Ambiţia liderilor noştri militari, pentru că acum politicul a decis, a aprobat, este ca până la final de 2023 aceste planuri să înceapă să devină operaţionabile. Evident, este o perioadă în care trebuie să lucrăm, nu se va întâmpla totul într-o singură noapte, dar suntem optimişti că naţiunile vor începe să aloce resursele pe care planurile le solicită din partea fiecărui aliat şi fiecare aliat, de la aliatul american, cel mai robust, în continuare foarte prezent în Europa, până la un aliat mai recent, să spunem Finlanda sau/şi Suedia, fiecare va avea un plan foarte clar, ştiind exact ce are de făcut, în ce calendar, în ce condiţii, cu ce resurse, o veste extraordinar de bună pentru România. Niciodată în istoria agitată a ţării noastre nu am avut securitatea naţională garantată mai robust decât acum.
AGERPRES: Există perspectiva unui hub care să vizeze antrenarea piloţilor de F-16 şi în România. Credeţi că este posibil să se întâmple acest lucru începând cu acest an?
Mircea Geoană: Este o iniţiativă pe care noi o încurajăm şi o aplaudăm. Aliaţii danezi şi olandezi au venit cu această iniţiativă şi la această iniţiativă au achiesat mai multe ţări, inclusiv România. România are şi avantajul geografiei, fiind o ţară apropiată şi vecină cu Ucraina, este mai simplu de făcut aceste antrenamente. Este o veste bună şi pentru piloţii români, pentru că noi nu avem F-16 atât de numeroase şi sunt de dată recentă. Pentru alţi aliaţi, pentru piloţii ucraineni este un lucru foarte bun. Evident, detaliile cu privire la calendarul şi logistica acestei operaţiuni olandezii şi cu românii vor lucra împreună cu alţi aliaţi. Nu aş da o dată precisă, dar cred că este o chestiune care se va derula într-un calendar foarte accelerat pentru că nevoile sunt aici şi avem nevoie să ne mişcăm cât mai repede cu putinţă.
AGERPRES: Vorbeaţi de o transformare a relaţiei cu Republica Moldova. Mai exact la ce vă referiţi?
Mircea Geoană: Mă refer că NATO recunoaşte că Federaţia Rusă are acest război brutal şi ilegal împotriva Ucrainei, dar exercită o presiune prin mijloace diversificate şi împotriva altor parteneri ai NATO – Georgia, Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina. Am condus o întâlnire a miniştrilor de Externe NATO cu cele trei ţări partenere şi, dacă observaţi şi în comunicatul final de aici de la Vilnius, este în premieră un paragraf robust legat de Republica Moldova. Acest lucru mă bucură şi vom continua să susţinem Republica Moldova. E un partener de 30 de ani cu noi, cu NATO, este un partener comun NATO şi Uniunea Europeană. Noi am trimis la Chişinău o echipă de profesionişti de top pe probleme de rezilienţă, care vor furniza opinii şi recomandări pentru autorităţile de la Chişinău, pentru a avea o viziune mai integrată, mai modernă, mai robustă a rezilienţei sale. Evident, noi respectăm neutralitatea constituţională a Republicii Moldova, dar faptul că se apropie momentul în care negocierile de aderare ale Republicii Moldova la UE vor începe, ca şi ale Ucrainei, sperăm şi ale Georgiei, este un element pe care noi îl susţinem foarte, foarte mult. Este în mod clar o transformare care nu vine atât de mult sau exclusiv din partea noastră, vine din partea Chişinăului, care într-un fel de trezire strategică la o realitate mult mai brutală a realizat că a fi undeva între zona de influenţă rusească şi Occident nu este o situaţie confortabilă, este riscantă şi că neutralitatea nu înseamnă a fi slab din punct de vedere militar. De aceea, noi vom continua să sprijinim Republica Moldova. Repet: în deplin respect pentru neutralitatea sa constituţională.
