Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat marţi, la Bucureşti, în cadrul unui interviu pentru AGERPRES, referindu-se la aderarea României la spaţiul Schengen, că vrea să privească 2023 ca pe anul în care cetăţenii români obţin în final ceea ce merită, după 11 ani în care au primit promisiuni, subliniind că ‘lipsa deciziei politice sau insistenţa uneia sau două ţări pentru ca acest lucru să nu se întâmple poate doar să trimită cel mai rău mesaj’.
Ea a dat asigurări că reforma spaţiului Schengen care va începe în primăvara anului viitor nu va afecta aderarea României la zona de liberă circulaţie, pentru că acest proces vizează securizarea frontierelor externe, iar ‘România de facto a făcut deja totul, în special cu privire la ceea ce se întâmplă cu Ucraina, (…) cu Republica Moldova’.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, Metsola a reiterat că Rusia încearcă să folosească frigul ca pe o armă a terorii şi a îndemnat, pe de o parte, la continuarea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina, iar pe de alta a avertizat că, din cauza atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii critice, există deja milioane de ucraineni strămutaţi intern în Ucraina ‘care tot mai mult încep să intre în Uniunea Europeană’.
De asemenea, preşedinta PE a remarcat că Ucraina implementează reformele pentru aderarea la UE ‘mai repede decât multe alte ţări’ şi a reamintit că Parlamentul European a fost prima instituţie care a solicitat ca Ucrainei să i se acorde statut de ţară candidată la aderarea la UE. În acelaşi timp, Metsola a spus că Republica Moldova este ‘o ţară care se uită la Europa ca la casa ei’ şi a apreciat că aceasta are conducerea potrivită pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă, dar trebuie sprijinită ‘nu doar politic, ci şi financiar’.
Nu în ultimul rând, Roberta Metsola a vorbit în cadrul interviului pentru AGERPRES despre scandalul de corupţie care zguduie Parlamentul European, Qatargate. Ea a afirmat că există sisteme în vigoare în legislativul comunitar care ar trebui să fie mai stricte şi practici care nu ar trebui să continue, dar a ţinut să sublinieze în acelaşi timp că îi revine ‘responsabilitatea de a reconstrui încrederea într-o instituţie care reprezintă democraţia, statul de drept şi justiţia’.
AGERPRES: Doamnă preşedinte, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost blocată recent de Austria şi Ţările de Jos în Consiliul JAI. Unii dintre miniştri europeni au spus atunci că solidaritatea europeană a murit în acea zi. Sunteţi de acord cu această opinie?
Roberta Metsola: Sunt absolut de acord cu sentimentul de absolută frustrare şi dezamăgire, nu doar pentru cetăţenii români, dar şi pentru oricine care spune de ani întregi, printre care Parlamentul European, că România şi Bulgaria sunt eligibile, tehnic, juridic, pentru a se alătura spaţiului Schengen. Lipsa deciziei politice sau insistenţa a una sau două ţări pentru ca acest lucru să nu se întâmple poate doar să trimită cel mai rău mesaj. În loc de ‘solidaritatea a murit’ aş spune mai degrabă ‘solidaritatea a fost amânată’, pentru că vreau să privesc 2023 ca pe anul în care cetăţenii români obţin în final, după 11 ani în care au primit promisiuni, ceea ce merită, nu pentru că acest lucru trebuie să li se dea drept cadou, ci pentru că îl merită. Sunt egali, au făcut tot ceea ce trebuia să facă, aţi făcut tot ce trebuia, acum nu ar trebui să existe nimic care să blocheze decizia.
AGERPRES: Comisia Europeană pregăteşte o reformă a spaţiului Schengen pentru primăvara viitoare. Există îngrijorări că declanşarea acestui proces va bloca pe termen lung extinderea zonei de liberă circulaţie cu România şi Bulgaria dacă aceasta nu se va petrece în prima parte a anului viitor. Credeţi că acest pericol este real?
Roberta Metsola: Nu m-aş uita la acel pericol astăzi. Ce aş spune este că, în calitate de co-legislator în această privinţă, Parlamentul European va fi în mod absolut de partea aderării României şi Bulgariei la Schengen. De ce spun asta? Pentru că atunci când vorbim despre Codul frontierelor Schengen vorbim despre securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. România de facto deja securizează asta (frontiera externă a UE – n.red.), România de facto a făcut deja totul, în special cu privire la ceea ce se întâmplă cu Ucraina, cu privire la ceea ce se întâmplă cu Republica Moldova. Aş spune că, atunci când avem în vedere orice revizuire a Codului frontierelor Schengen, aşa cum îl numim, aceasta trebuie să fie în termeni de securizare a frontierelor externe şi nu are legătură cu nimic referitor la România şi Bulgaria în această privinţă.
AGERPRES: Există un aşa-numit cel mai grav scenariu privind Ucraina, conform căruia campania continuă de bombardamente a Rusiei ar putea duce la o distrugere completă a reţelei de alimentare cu energie în această iarnă. Sunt UE şi NATO pregătite, în opinia dumneavoastră, să ajute Ucraina să prevină un astfel de scenariu şi dacă acest coşmar se va petrece totuşi, este Europa gata să primească un nou val masiv de refugiaţi ucraineni?
Roberta Metsola: Cred că, dacă ne putem uita la un singur lucru pozitiv din ceea ce s-a întâmplat după 24 februarie, este că la momentul respectiv Europa depindea în proporţie de aproximativ 90% de Rusia pentru gaz. Astăzi suntem la mai puţin de 8%. Europa, şi acest lucru a necesitat de asemenea colegislaţie împreună cu Parlamentul European, a reuşit să se asigure că depozitele noastre de gaz sunt pline. O plafonare a preţului, care a fost multă vreme amânată de multe ţări, a fost convenită ieri (luni – n.r.). Aşa că noi am reuşit ceea ce nu credeam că va fi vreodată posibil, să creăm o decuplare energetică de facto, noi interconectări energetice, noi contracte cu ţări terţe. Acestea sunt chestiuni foarte, foarte importante, care ne vor duce dincolo de război, dincolo de problema imediată pe care o avem în Ucraina.
Ce se întâmplă în Ucraina? Rusia bombardează astăzi nediscriminatoriu infrastructura critică. Încearcă să folosească frigul ca pe o armă a terorii şi reacţia imediată este (…) că trebuie să continuăm să ajutăm Ucraina furnizând sprijin militar, sprijin financiar. Parlamentul European, împreună cu sute de oraşe europene, trimite sute şi sute de generatoare în Ucraina, chiar şi piese de schimb, lucruri individuale de care este nevoie, primim o listă şi o facem. Însă trebuie de asemenea să ne aşteptăm că există deja milioane de ucraineni strămutaţi intern în Ucraina din cauza atacurilor asupra oraşelor şi infrastructurii critice, care tot mai mult încep să intre în Uniunea Europeană. Dar, de asemenea, un lucru bun pe care l-a făcut Uniunea Europeană a fost să asigure sisteme de sprijin financiar pentru statele membre, precum România, pentru a-i primi pe aceşti refugiaţi. Şi aici trebuie să elogiez solidaritatea acestei ţări. Nimeni nu a aşteptat să i se spună ce să facă, România pur şi simplu a făcut-o. (Oamenii) au mers la frontieră, i-au întâmpinat imediat pe mii şi mii de refugiaţi ucraineni cu braţele deschise. Acea solidaritate a fost, aşa cum spunem mai devreme în interviu, una cu adevărat vizibilă. Despre asta ar trebui să fie Europa şi vreau ca 2023 să continue să fie despre acest lucru.
AGERPRES: Parlamentul din Ucraina a anunţat săptămâna trecută că a adoptat întreaga legislaţie recomandată de UE, inclusiv o lege a presei considerată controversată. Din punctul de vedere al UE, în ce măsură Ucraina s-a achitat de această sarcină şi, de asemenea, ce semnale aveţi în această privinţă de la Republica Moldova, care are şi ea statut de ţară candidată?
Roberta Metsola: În primul rând am fost prezentă, virtual, la acea sesiune a parlamentului, când a avut loc votul. Acestea sunt momente de cotitură, să ţinem cont de acest lucru. O ţară sub asediu, care a fost invadată ilegal, trece, pas cu pas, mai repede decât multe alte ţări trebuie să spun, prin etapele necesare pentru a ajunge la viitorul pas în candidatura la aderarea la UE. Cine ar fi spus la începutul lui 2022 că Ucraina va fi o ţară candidată la aderarea la UE? Cred că este pur şi simplu uimitor. Parlamentul European a fost prima instituţie care a cerut acest lucru. Au fost mulţi cinici, trebuie să spun, au fost mulţi care nu au fost de acord, dar în iunie a fost un acord unanim al tuturor şefilor de stat şi de guvern că acesta este lucrul care trebuie făcut.
Ce înseamnă asta pentru noi? Că insistăm: stat de drept, valori, justiţie, libertatea media, protecţia jurnaliştilor, protecţia minorităţilor, toate lucruri care definesc Uniunea Europeană şi pe care ne aşteptăm să le îndeplinească fiecare ţară pe drumul aderării la UE.
La fel şi cu Moldova. Când am fost în Moldova în urmă cu câteva săptămâni a fost uimitor să văd o ţară care se uită la Europa ca la casa ei. Moldova, care se uită la România pentru a continua să primească asistenţa de care are nevoie. În Moldova iarna va fi foarte dificilă. Dar are conducerea potrivită pentru a răspunde acelor provocări. Trebuie să sprijinim acea conducere, trebuie să asistăm acea conducere, nu doar politic, ci şi financiar. Trebuie să ne uităm la această ţară ca la o membră a familiei noastre şi una care face tot să se alăture familiei noastre. Ar trebui să ţinem uşile larg deschise pentru acest lucru.
AGERPRES: Ultima mea întrebare este referitoare la Qatargate. Aţi comentat asupra acuzaţiilor, a intenţiilor dvs pentru viitor, a revizuirii pe care intenţionaţi să o faceţi a tuturor reglementărilor. V-aş ruga acum să comentaţi asupra primelor reacţii. Un diplomat din misiunea Qatarului la Uniunea Europeană a reacţionat duminică, afirmând că ‘prejudecăţi preconcepute’ au determinat Parlamentul European să voteze joi suspendarea completă a lucrului la legislaţia care implică Qatarul şi să interzică accesul reprezentanţilor Qatarului în sediul său. Care este răspunsul dvs la acest comentariu?
Roberta Metsola: Nu vom fi cumpăraţi, nu vom permite ingerinţe maligne în procesele noastre foarte legitime. Ţinând cont de prezumţia de nevinovăţie, fără a dori ca în niciun fel să prejudiciem investigaţia în curs, cu care Parlamentul European cooperează pe deplin împreună cu autorităţile judiciare şi de aplicare a legii din Belgia şi alte ţări, trebuie să recunoaştem că au existat breşe, că au existat lacune care au fost exploatate şi abuzate.
Avem sisteme în vigoare, dar ele trebuie să fie mai stricte. Avem practici care nu ar trebui să continue. Permiteţi-mi, de asemenea, să fiu foarte clară cu privire la acest lucru. Este vorba despre corupţie penală. A fost vorba de saci de bani care au fost daţi şi de saci de bani care au fost luaţi. Aceasta este ceea ce se investighează în acest moment. De aceea, săptămâna trecută, anumite decizii au trebuit să fie luate imediat, de aceea raportul privind liberalizarea vizelor a trebuit să fie trimis înapoi în Comisie, de aceea a fost nevoie de vot în plen pentru revocarea din funcţie a vicepreşedintei, de aceea au fost birouri în Parlamentul European care au fost sigilate împreună cu autorităţile, de aceea eu am fost prezentă la percheziţia la domiciliul unui anumit membru al Parlamentului European.
Acestea sunt obligaţii care ţin de mine. Dar acum eu am responsabilitatea de a reconstrui încrederea care a fost zdruncinată într-o instituţie care reprezintă democraţia, statul de drept şi justiţia şi care lucrează în mod foarte, foarte consecvent la o legislaţie care contează pentru cetăţenii europeni.
După ceea ce se întâmplă aici urmează să mă întâlnesc cu sute de studenţi români, vreau să-i conving că Parlamentul European reprezintă toate acestea, pentru că în 2024 va ţine de ei să-şi aleagă membrii Parlamentului European din România. Vreau să le spun că s-a făcut atât de multă muncă bună de către reprezentanţii lor, că ar trebui să continue să creadă în proiectul nostru comun.
