Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat joi, la reluarea ciclului conferinţelor cu public susţinute la Fundaţia ‘Dalles’, după o întrerupere de 75 de ani, că scopul acestor acţiuni îl reprezintă refacerea dialogului şi a comunicării în societatea românească.
‘După părerea mea, astăzi, societăţii româneşti îi lipseşte dialogul şi comunicarea şi aceasta este una din pricinile pentru care lumea se simte dezorientată. Tinerii se lasă robiţi de aparatura asta, de digitalizare, de comunicare prin reţelele sociale, iar maturii şi cei mai în vârstă sunt nostalgici după atmosfera de odinioară. Am vrea să refacem acest dialog. Sigur, pe calea Academiei Române’, a declarat Pop, la finalul evenimentului.
Preşedintele Academiei a arătat că numele de Dalles (…) reprezenta ‘o efigie de calitate spirituală’.
‘Expoziţiile care aveau loc la Sala Dalles, chiar în timpul regimului comunist, însemnau consacrarea unor artişti. Conferinţele care aveau loc la Sala Dalles, mai ales înainte, dar şi în timpul regimului comunist, când nu mai erau sub egida Academiei Române, erau totuşi de o mare calitate. Şi oameni de o deschidere extraordinară şi cu preocupări intelectuale în specialitatea lor simţeau nevoia să explice aceste rezultate pe care ei le obţineau, în urma preocupărilor şi a cercetării, pe înţelesul publicului. Şi era un dialog, o comunicare extraordinară în societate’, a spus Pop.
Prin acest ciclu de conferinţe ‘se reia o tradiţie’, a adăugat Pop, menţionând că, ‘în acelaşi timp, pentru că au trecut decenii multe de la 1948, acestea se adaptează începutului de mileniu’.
‘Adică să aducă noutăţi – şi noutăţile ştiinţei sunt la ordinea zilei -, să explice anumite realităţi, să reorienteze lumea spre dragostea de cultură, de cultură generală şi de cultură specială, în acelaşi timp, să fie pe înţelesul intelectualilor, pe înţelesul unor grupuri de oameni interesaţi şi să nu fie strict de specialitate, pentru că pe acelea le ţinem la Academia Română în cadrul secţiilor’, a explicat preşedintele Academiei.
În cadrul conferinţei, la care au luat parte acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, preşedintele Fundaţiei Culturale ‘Ioan I. Dalles’, Ioan-Aurel Pop, a făcut un elogiu academiilor şi a prezentat în sinteză menirea actuală a acestui for.
Vorbind despre perioada totalitară, Ioan-Aurel Pop a evidenţiat că ‘în toţi aceşti ani, Academia n-a fost egală cu sine, dar s-a străduit şi în mare parte a reuşit să rămână o instituţie reper a ţării’.
‘Şi foarte puţini savanţi contrafăcuţi au pătruns în ea. Cu alte cuvinte, după ce a fost în primejdie mare în 1948, când a fost desfiinţată şi reînfiinţată, în perioada ’74 – ’89, ea nu a mai primit niciun membru în rândurile ei, după primirea Elenei Ceauşescu nu a mai avut voie să primească niciun membru în rândurile ei vreme de 15 ani. Şi ştiţi că academicienii nu sunt oameni tineri. În viziunea regimului, care înfiinţase o altă academie paralelă de ştiinţe sociale şi politice, care trebuia să urce în prim-plan şi să preia institutele, pe care le-a şi preluat în mare măsură, instituţia noastră, în aceşti 15 ani, trebuia să moară biologic, de la natură, prin moartea oamenilor. Şi dacă mai dura un pic regimul, se împlinea această moarte biologică a instituţiei’, a mai spus academicianul.
Ioan-Aurel Pop a arătat că în aceşti ani, ‘Academia a încercat să-şi împlinească menirea de la fondare – apărarea limbii şi literaturii, a istoriei, a etnografiei, folclorului, artelor, plus ştiinţele fundamentale, care deveniseră parte componentă a culturii – chiar în acele condiţii’.
‘Şi dacă vă uitaţi la lista membrilor şi chiar a miniştrilor învăţământului de atunci, o să vedeţi că erau mari savanţi. Academia nu a reuşit în toate obiectivele sale. Nu a reuşit, de pildă, să obţină o recunoaştere unanimă în ţara românească a normelor ortografice şi ortoepice ale limbii române, ceea ce a un păcat pentru limba noastră; n-a reuşit să-i convingă pe unii diriguitori politici că adevărul istoric, chir dacă e combătut astăzi şi chiar dacă pentru unii nu mai are conţinut, el există, aşa relativ cum e el, chiar dacă opinii discordante au fost şi vor fi totdeauna. Şi nu a reuşit să convingă pe unii diriguitori că, totuşi, institutele Academiei Române sunt în prim-planul vieţii ştiinţifice româneşti. În primul rând, cele din ştiinţele fundamentale şi tehnice, unde se pot măsura lucrurile mai bine, în domeniul medicinei, biologiei, dar şi în ştiinţele ‘slabe’, ‘povestitoare’ (…) ştiinţe sau discipline care sunt supuse mai mult vânturilor sorţii şi câteodată dărâmate ca un arbore falnic, dar revin, pentru că omul are nevoie de aşa ceva’, a evidenţiat Ioan-Aurel Pop.
Cu acest prilej, Răzvan Theodorescu a prezentat, pe scurt, istoria Fundaţiei ‘Ioan I. Dalles’, precum şi a edificiului cu acelaşi nume, menţionând că Academia este ‘într-un contencios, într-un proces’ cu Ministerul Culturii pentru a obţine sala cu acelaşi nume, ‘care stă neocupată, în care a început să se infiltreze ploaia şi care e cea mai frumoasă sală pe care o are Bucureştiul’.
Construită între anii 1930 – 1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, celebra Sală ‘Dalles’ din Bucureşti a fost confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist.
După căderea regimului comunist, Academia Română a depus notificare pentru recuperarea Sălii ‘Dalles’, prin restituirea în natură a imobilului, respinsă iniţial de Primăria Bucureşti. Abia în anul 2018, primarul general al Capitalei dispune restituirea în natură a acestuia. Astfel, imobilul construit de Academia Română în anii 1930 a revenit proprietarului de drept.
Aici se va desfăşura, începând cu 2023, un program de conferinţe şi dezbateri structurat de Academia Română, care vor avea loc o dată pe lună. La evenimente vor fi invitaţi atât reputaţi academicieni, cât şi alte nume ale ştiinţei şi culturii româneşti. Programul va fi alcătuit de Fundaţia Culturală ‘Ioan I. Dalles’ din cadrul Academiei Române, având ca scop sprijinirea, promovarea şi dezvoltarea activităţii culturale şi educative.
În prezent, în clădirea Sălii ‘Dalles’ îşi desfăşoară activitatea Centrul Metropolitan de Educaţie şi Cultură cu acelaşi nume, care utilizează sala de concerte şi spectacole în baza contractului de locaţiune semnat cu Academia Română.
