Ioan-Aurel Pop: Spiritul lui Ion I.C. Brătianu, născut odată cu Academia, ne veghează şi astăzi

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat joi că marele om politic liberal Ion I.C. Brătianu s-a născut aproape odată cu forul academic şi a menţionat că spiritul acestuia ne veghează şi astăzi. ‘Un mare om de spirit spunea cândva că popoarele sau naţiunile mari nu sunt numai acelea care au oameni mari, ci acelea care ştiu să-şi cinstească oamenii mari pe care-i au fie că mai sunt în viaţă, fie că sunt într-o altă viaţă mai bună decât a noastră. Trebuie să ne bucurăm deci, să credem că spiritul lui Brătianu ne veghează şi astăzi. Ar fi bine să ne vegheze, inclusiv în arena politică, şi să ne conducă la decizii înţelepte’, a spus Pop la vernisajul expoziţiei ‘Ion I.C. Brătianu – 156 de ani de la naştere’, desfăşurat în Sala de expoziţii ‘Theodor Pallady’ de la Biblioteca Academiei Române. Preşedintele Academiei a îndemnat la cinstirea, după model american, a celor care au contribuit la naşterea naţiunii, care ar trebui numiţi ‘părinţii patriei’. ‘Ion Brătianu s-a născut aproape odată cu Academie Română. 156 de ani de la naştere. În al doilea rând, vreau să vă spun că ar fi trebuit să învăţăm de la americani că cei care au contribuit la naşterea naţiunii, cum spun ei, a ţării se pot numi şi trebuie numiţi ‘părinţii patriei’. Noi am avut mai multe fondări şi refondări de-a lungul timpului, de la Descălecat încoace, dar fondarea României contemporane s-a produs în 1918, iar protagonistul acestui act, prezent la Paris, la Conferinţa de Pace, după ce a contribuit la realizarea actului în sine, a fost prim-ministrul României, Ion I.C. Brătianu. Lucrul acesta nu avem dreptul să-l uităm niciodată şi cinstirea lui se cuvine să se întâmple mereu, nu numai la aniversări’, a mai spus Ioan-Aurel Pop. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a declarat că ‘inginerul Ion I.C. Brătianu a fost cel mai mare om de stat al României’. ‘A făcut parte dintr-o generaţie de ‘părinţi fondatori’, (alături – n.r.) de Nicolae Iorga, de Vasile Goldiş, de Iancu Flondor, de Constantin Stere, de Ion Inculeţ, aproape toţi membri ai Academiei Române. Le datorăm imens, dar, în primul rând, inginerului Brătianu’, a spus Theodorescu. Directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, a amintit că în numărul 10 al revistei ‘Tezaur’ a BAR este inserat un ‘discurs extraordinar al lui Ion I.C. Brătianu despre modul de organizare al administraţiei României’, ‘de o actualitate formidabilă’. Noica a anunţat că a fost înfiinţată Asociaţia Prietenii Bibliotecii Academiei Române, prin intermediul căreia se va putea pune şi mai bine în valoare tezaurul instituţiei pe care o conduce. El a mulţumit ministrului de finanţe, Florin Cîţu, prezent la vernisaj, pentru alocarea, la rectificarea bugetară, într-un proiect multianual pentru următorii doi ani, o sumă de 75 de milioane de lei (15 milioane de euro), pentru BAR şi pentru o serie de case ale Academiei Române. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, şi-a exprimat satisfacţia pentru organizarea expoziţiei în condiţiile impuse de starea de alertă cauzată de pandemia de coronavirus. ‘Aveam nevoie de un astfel de eveniment, pentru a arăta că putem să funcţionăm şi în această perioadă dificilă. Pentru mine, ca liberal, este un moment de o încărcătură emoţională foarte mare. Vă daţi seama că am în spate oameni precum Ion I. C. Brătianu, un om cu o carieră politică şi care a avut rezultate pentru România peste generaţii. Implicaţiile a ceea ce a făcut se văd şi astăzi în România şi de aceea, pentru noi, ca liberali, în această perioadă, să avem un astfel de eveniment este un moment important. Este clar că pentru noi responsabilitatea este mare şi dacă putem să facem măcar o mică parte din ceea ce au reuşit liberalii în acea perioadă, cred că putem să avansăm, să meargă România mai departe’, a spus Cîţu. El a explicat că bugetele alocate în anii trecuţi Academiei ‘au fost mici’ şi a afirmat că ‘este datoria noastră ca societate să ne aplecăm mai mult asupra acestor domenii – cultură, educaţie – pentru că avem nevoie de aşa ceva şi acestea ne ajută foarte mult să trecem peste această perioadă dificilă’. Expoziţia dedicată celebrului om politic şi prim-ministru Ion I.C. Brătianu, care a jucat un rol fundamental în realizarea Marii Unirii de la 1918 şi în dezvoltarea României moderne, reuneşte manuscrise, piese de arhivă şi corespondenţă, foi volante, precum şi un bogat material fotografic din colecţiile Bibliotecii Academiei Române şi Muzeului Naţional al Literaturii Române. Între piesele expuse se numără: corespondenţă personală adresată tatălui şi mamei în perioada studiilor la Paris, corespondenţă diplomatică adresată Regelui Ferdinand şi unor oameni politici, memorii ale Reginei Maria, ale liberalului I.G. Duca, ale mamei sale, Pia Brătianu, şi ale surorii sale, Sabina, măritată Cantacuzino. O atenţie specială este acordată documentelor de arhivă care reflectă atitudinea şi poziţia politicianului român în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919, cum sunt Programul Conferinţei, cu semnăturile autografe ale tuturor participanţilor sau Notele luate de Ion Pillat la audierea lui Ion I.C. Brătianu în Comisia Afacerilor Româneşti, prezidată de Andre Tardieu, preşedintele Consiliului francez, cu privire la revendicările româneşti de la Conferinţa de Pace. Lider al Partidului Naţional Liberal vreme de aproape două decenii, Ion (Ionel) I. C. Brătianu (1864-1927) a fost o personalitate marcantă a politicii româneşti a secolului XX, având o contribuţie definitorie în adoptarea unor direcţii de acţiune care au vizat: perioada neutralităţii şi intrarea României în război alături de Antantă, desăvârşirea statului naţional român, reformele agrară şi electorală, redactarea Constituţiei, afirmarea României pe plan internaţional. Odată cu alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Române, în anul 1923, Brătianu declara: ‘Am învăţat să preţuiesc Academia ca cel mai înalt institut de cultură naţională şi cel mai de seamă organ al unităţii neamului’. Expoziţia va fi deschisă până pe 30 octombrie şi poată fi vizitată în intervalul orar 10,00 -14,00, cu programare la adresa: directie@biblacad.ro, cu cel puţin o zi înainte.