Ura faţă de străini reprezintă cea mai mare prostie care a apărut în relaţiile între oameni, consideră preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care spune că nu există naţiuni superioare şi inferioare, ci doar naţiuni ”cu istorie mai cunoscută şi altele cu o istorie mai puţin cunoscută”. Punctul său de vedere a fost prezentat în cadrul unei întâlniri online cu elevii unui liceu, cărora le-a vorbit despre cultivarea valorilor în şcoala şi societatea românească. ‘Ura faţă de străini e cea mai mare prostie care a apărut în relaţiile între oameni. Dar a apărut. Ea există. N-avem dreptul s-o cultivăm, s-o apărăm. Dar dragostea pentru locul tău de naştere trebuie cultivată dintr-un singur motiv cel puţin: nu poţi iubi şi înţelege locurile de naştere ale altora, dacă tu eşti un vântură-lume. Atunci, într-adevăr, e un pericol mare. Dacă am înţelege aceste lucruri, cred nu s-ar produce nici exagerări. Dar în lumea de astăzi ce nu e exagerat?’, afirmă Pop. Potrivit acestuia, toţi românii care trăiesc în străinătate au nostalgia locului de naştere, pentru că anumite valori vin ”din locul naşterii tale”. ‘O parte din valori îţi vin din solul, din locul naşterii tale. Şi astea sunt de neegalat, de neînlocuit. Am umblat mult în străinătate. Toţi românii care trăiesc în străinătate, chiar şi cei care nu recunosc, prima generaţie – nu vorbesc de copiii şi nepoţii lor, care se pierd în alte naţiuni -, au nostalgia locului de naştere. Şi chiar şi aceia care critică foarte tare ţara în ansamblu vin acasă cu plăcere să asculte susurul unui izvor, să audă încă o dată cum cântă o femeie bătrână la ţară pe înserat, când crede că n-o aude nimeni, să mănânce o mămăligă aburindă, care n-are gust în altă parte, nu-i aşa ca aici; să râdă, să plângă, să vadă morminte. Repet, şi cei care nu recunosc treaba asta o fac. Ceea ce înseamnă că, totuşi, primele noţiuni pe care le-ai dobândit în viaţă de la mamă, de la bunici, de la părinţi, de la tată rămân legate şi de un loc anume’, a subliniat istoricul. Preşedintele Academiei a mai susţinut că în lume nu există ‘naţiuni cu istorie şi fără istorie’, ci doar ‘naţiuni cu istorie mai cunoscută şi altele cu o istorie mai puţin cunoscută’. ‘Şi eu mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră: ‘De ce să-mi fie ruşine? De ce să-mi fie ruşine de acest lucru? Numai pentru că în numele naţiunii s-au produs războaie? V-am spus, în numele dragostei s-au produs războaie, în numele democraţiei s-au produs războaie, în numele credinţei s-au produs războaie. Trebuie să schimbăm logica în aşa măsură încât să condamnăm credinţa, libertatea, democraţia şi naţiunea pentru războaie? Naţiuni superioare şi inferioare nu există pe lumea asta, naţiuni cu istorie şi fără istorie nu există, (ci doar – n.r. ) naţiuni cu istorie mai cunoscută şi altele cu o istorie mai puţin cunoscută’, a încheiat Ioan-Aurel Pop.