Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că educaţia este unul dintre ‘pilonii îmbunătăţirii răspunsului’ la schimbările climatice.
‘Educaţia, protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de preşedinte. Sunt domenii esenţiale, asupra cărora decidenţii politici încă se apleacă prea puţin şi, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale grupuri de lucru, grupuri de reflecţie, care să producă o serie de propuneri concrete. Un astfel de demers a fost cel finalizat prin elaborarea Proiectului ‘România Educată’, care, prin sumele record obţinute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, capătă în sfârşit şi alocare financiară pentru a putea fi pus în practică. În continuarea Proiectului ‘România Educată’, am decis ca, pe parcursul anului 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale să funcţioneze şi un grup de lucru pe tema educaţiei privind schimbările climatice şi mediul’, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la lansarea în dezbatere publică a raportului ‘Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile’, elaborat de Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu înfiinţat, în 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale.
El a arătat că raportul lansat în dezbatere semnalează o serie de probleme, dar prezintă şi soluţii, atât pentru a lărgi accesul la educaţia privind protecţia mediului şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât şi pentru fundamentarea unei infrastructuri şcolare verzi. Şeful statului a subliniat că raportul îşi doreşte deschiderea drumului spre o schimbare de mentalitate.
‘Educaţia este unul dintre pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educaţia determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilităţi pentru protejarea naturii şi a viitorului întregii societăţi’, a spus preşedintele Iohannis.
Şeful statului le-a mulţumit membrilor grupului de lucru pentru implicare şi tuturor celor care în săptămânile următoare se vor implica în cadrul dezbaterilor publice. De asemenea, el s-a declarat convins că, la nivelul societăţii, există şi alţi actori care pot contribui la punerea în practică în cea mai bună formă a propunerilor.
‘Cu toţii ne dorim un mediu curat, fără deşeuri la tot pasul. Cu toţii ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea şi să fim feriţi de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme. Putem reuşi asta prin politici publice adecvate, prin instituţii care funcţionează şi care aplică legea, dar, mai ales, prin acţiunile individuale ale fiecăruia dintre noi. De aceea, protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituţii şi cetăţeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor şi pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu şi la cele privind schimbările climatice’, a declarat Iohannis.
El a arătat că în educaţia privind schimbările climatice şi mediul la nivel preuniversitar este esenţial accentul pe elev.
‘Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător. Şcolile în care învaţă elevii noştri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului. Beneficiile unei infrastructuri educaţionale verzi sunt incontestabile, dovedite ştiinţific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creşterea calităţii învăţării şi a performanţei şcolare’, a spus preşedintele Iohannis.
Şeful statului a precizat că educaţia privind schimbările climatice şi mediul nu poate fi un efort solitar şi că succesul unei astfel de iniţiative depinde de implicarea unui număr cât mai mare de actori diferiţi: instituţii centrale, autorităţi locale, profesori, ONG-uri, părinţi, comunităţi, companii, mass-media etc.
‘Îi îndemn pe toţi aceşti actori să participe activ la implementarea măsurilor care cresc accesul la educaţia privind schimbările climatice şi mediul. Iniţiativele bune trebuie extinse la nivel naţional, astfel încât toţi elevii să beneficieze de acest tip de educaţie, indiferent de mediul din care provin sau de şcoala unde învaţă’, a afirmat Iohannis.
Preşedintele Iohannis şi-a exprimat deplina încredere că Guvernul va aborda cu toată deschiderea şi responsabilitatea realizarea acestui obiectiv naţional prioritar, în strâns parteneriat cu mediul asociativ, cu cel privat, dar şi cu reprezentanţii tinerilor.
‘Îmi doresc în etapa următoare să amplificăm şi la nivel internaţional cooperarea în materie de educaţie privind aceste teme. Sunt convins că România va găsi mulţi parteneri, pentru că niciun stat nu este ocolit de efectele degradării mediului şi ale schimbărilor climatice, iar educaţia este un instrument important în contracararea acestora’, a mai spus Iohannis.
