Directorul Instituţiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) din cadrul Universităţii din Craiova, ÎPS Irineu Popa, a afirmat, vineri, că dacă civilizaţia europeană a avut ca model sfântul, modelul de azi este omul economic, însă cercetarea spirituală are un rol foarte necesar pentru viaţa de zi cu zi.
‘Putem spune că în actul social şi în viaţa socială ne desăvârşim, iar cuvântul ‘desăvârşire’ nu înseamnă ceva pe care îl fac o dată şi îmi este de ajuns, ci înseamnă ceva pe care trebuie să îl fac mereu, să desăvârşesc, adică să lucrez mereu pentru modelarea fiinţei mele. Însă toate acestea sunt mărginite de considerente marginale şi pământeşti. Dar cel mai înalt grad de desăvârşire este cel spiritual. Şi doresc să mă performez sau să ajung la nivel înalt. Şi iată că civilizaţia europeană a produs încă de mult, de când Europa a fost evanghelizată, ca model, sfântul. Sfântul e acela pe care l-a avut ca model cultura şi civilizaţia europeană. Evident că azi lucrurile par să fie puţin mai separate de adevăr, iar modelul a devenit omul economic, însă ştim bine că o civilizaţie fără suflet este damnată să dispară. Aşadar, revenirea la adevăratele normele ale valorilor sociale este absolut obligatorie. Consider că printre multele roluri ale cercetării este şi acela al cercetării spirituale, foarte necesare pentru viaţa noastră de zi cu zi’, a spus ÎPS Irineu, directorul IOSUD Universitatea din Craiova şi mitropolitul Olteniei, în cadrul simpozionului ştiinţific ‘Rolul cercetării sociologice în dezvoltarea actuală a societăţii româneşti’, organizat la Universitatea din Craiova.
Potrivit ÎPS Irineu, sociologia este o ştiinţă a cunoaşterii pe orizontală, însă omul, care a fost creat după chipul Lui Dumnezeu şi are capacitatea de a stăpâni lumea, dar are şi obligaţia, ca fiinţă unică, să fie în colaborare cu cel de lângă el.
‘Omul este creat după chipul Lui Dumnezeu şi are capacitatea de a stăpâni lumea, căci creatorul l-a înzestrat cu capacitatea de a organiza materia, de a o coordona şi a o face să fie slujitoare propriilor sale modalităţi de viaţă. Aşadar, sociologia devine o cunoaştere pe orizontală, ca ştiinţă, pentru că noi analizăm aspectele sociale ale vieţii, tot ceea ce cuprinde în exteriorul nostru şi în relaţie cu cel de lângă noi, modalităţi de viaţă, comportamente, feluri de a gândi etc. Toate acestea formează un cod întreg de legi şi principii, percepte, care pot fi dezvoltate în măsura în care omul trăieşte în relaţie cu oamenii, dar niciodată omul nu poate trăi în izolare, pentru că este o fiinţă socială, prin actul creator, şi sociabilă, în acelaşi timp. Şi depinde de noi, de felul în care punem în evidenţă darurile pe care Dumnezeu ni le-a dat. Şi pentru că vorbim de daruri şi de înzestrări, putem spune cu certitudine că omul este o persoană unică în univers şi fiecare om în parte este o creaţie unică şi are ceva cu totul şi cu totul deosebit de celălalt, (…) pentru că Dumnezeu, care este nemărginit, nu se repetă în creaţia sa. Acesta este un dar al Lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp este şi o obligaţie. Având ceva ce nu are cel de lângă mine, mă obligă în acelaşi timp să fiu în colaborare cu cel de lângă mine’, a mai spus directorul directorul IOSUD Universitatea din Craiova.
Directorul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Sociale şi Umaniste din cadrul Universităţii din Craiova, prof. Sorin Liviu Damean, a afirmat că şcoala doctorală pe care o conduce are trei domenii: istoria, sociologia şi ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, 16 conducători de doctorat şi 125 de doctoranzi în diferite stagii de pregătire.
‘Suntem bucuroşi că putem contribui cu ideile, cu punctele noastre de vedere la evoluţia societăţii umane în general, la perspectivele ei de dezvoltare. De altfel, sociologia şi istoria sunt strâns înrudite. Fără sociologie, ca de altfel şi fără istorie, nu putem înţelege societatea actuală, nici pe cea din trecut şi cu atât mai puţin să putem previziona ce se va întâmpla de aici încolo’, a spus Sorin Liviu Damean.
La Universitatea din Craiova a avut loc, vineri, simpozionul ‘Rolul cercetării sociologice în dezvoltarea actuală a societăţii româneşti’ organizat de Şcoala Doctorală de Ştiinţe Sociale şi Umaniste, Asociaţia Culturală ‘Oltenia’ şi Filiala Craiova a Comitetului Român de Istorie şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române, eveniment la care au participat cadre didactice, cercetători, doctoranzi, reprezentanţi ai administraţiei publice.
Secretarul ştiinţific al Institutului de Sociologie al Academiei Române, conf.univ.dr.Cristi Pantelimon, a afirmat că în cadrul Şcolii doctorale de sociologie de la Craiova sunt câteva teme mari de cercetare abordate: direcţia revalorificării tradiţiei clasice din sociologie; direcţia monografică, cu monografii care ţin de specificul local şi monografii despre românii din afara graniţelor, despre cei care sunt istoric în afara graniţelor şi despre cei care au plecat odată cu integrarea europeană şi tema legată de problematica la zi a societăţii româneşti.
‘Totuşi sociologia românească ar trebui să caute să-şi definească şi unele concepte proprii legate de problemele sociale care să nu fie tributare celor de import, pentru că din cauza tendinţei de a copia din altă parte, fie forme, fie învăţături, fie modalităţi de a rezolva probleme (acum din vest, altădată din est), la un moment dat s-ar putea să cădem în şabloane şi în capcane şi să ne depărtăm de realitate. (…) Lumea modernă are şi capcane, nu doar oportunităţi, pentru că în orice oportunitate este o capcană. Deci trebuie să contrabalansăm aceste tendinţe hipermodernizatoare cu anumite tendinţe de echilibrare pe care le ştim din istorie, care au funcţionat şi care au fost verificate. Şi de aceea trebuie să mobilizăm şi locul şi să-l lăsăm să vorbească, aducând astfel ceva nou în perspectiva cunoaşterii’, a spus Cristi Pantelimon.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, a afirmat că instituţia pe care o conduce a realizat numeroase parteneriate cu mediul academic pentru dezvoltare de proiecte comune, atât în ceea ce priveşte crearea de infrastructură de cercetare, cât şi pentru cunoaşterea fenomenelor şi problemelor sociale reale din judeţ.
‘Numai prin cercetare sociologică putem avea o cunoaştere a tuturor fenomenelor sociale, pentru a putea înţelege bine ceea ce se întâmplă în prezent, astfel încât să putem stabili direcţiile şi strategiile de intervenţie socială. Toate strategiile noastre au la bază cunoaşterea nevoilor oamenilor şi trebuie să aibă ca finalitate proiecte concrete pentru a satisface nevoile oamenilor. Avem mai multe parteneriate între mediul academic şi mediul administraţiei, care pot fi liantul şi motorul dezvoltării’, a spus Cosmin Vasile, care a subliniat că CJ Dolj are în derulare 30 de proiecte, din care 25 sunt cu fonduri europene.
Tot la acest eveniment a fost lansată lucrarea ‘Societatea românească. Diagnoză şi terapii sociologice – Problematica cercetării empirice în sociologia academică’, despre care profesorul Dumitru Otovescu, întemeietorul Şcolii de sociologie de la Universitatea din Craiova şi iniţiatorul evenimentului, a afirmat că această carte s-a născut în urma unei provocări profesionale: aceea de a descifra problemele şi deficienţele sau nevoile cu care se confruntă societatea românească şi de căuta soluţiile corespunzătoare prin intermediul gândirii şi experienţei de care dispune sociologia.
‘Pe circa trei decenii, românii au crezut, în proporţii variabile între 75 şi 82% în medie, potrivit datelor mai multor sondaje de opinie, că ţara noastră merge pe o cale greşită, în timp ce guvernanţii şi politicenii aflaţi la putere s-au întrecut în a ne spune ce realizări însemnate s-au obţinut în timpul conducerii lor. De aceea, am considerat că e important să auzim şi glasul sociologilor, pus în evidenţă prin lucrarea actuală. Tânărul sociolog şi ziarist Vlad Ovidiu Cioacă a intervievat 28 de sociologi de marcă şi cercetători consacraţi, oameni de cultură şi conducători de instituţii naţionale, universitare şi academice, cu o experienţă fructuoasă în cercetarea universului social şi în dezbaterea editor: Antonia Niţă)
