Volumul ‘Iuliu Barasch – un iluminist evreu în Ţara Românească’, coordonat de prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, a fost lansat, miercuri, în Aula Academiei Române.
‘Am plecat în această întreprindere de la ipoteza că faimoasa revistă ‘Nature’, poate cea mai importantă revistă ştiinţifică din toate timpurile a avut o precursoare la Bucureşti în revista ‘Isis sau Natura’ a lui Iuliu Barasch. Am descoperit, astfel, în final, o personalitate complexă şi fascinantă. Născut în 1815 într-o familie cu tradiţie rabinică, Iuliu Barasch a ales calea iluminismului evreiesc est-european. A urmat Filosofia şi Medicina la Leipzig şi Berlin şi a venit în 1841, unde a fost, succesiv sau simultan, medic de carantină, medic de circumscripţie, întemeietor al primului spital de pediatrie din România, dar şi profesor la Liceul ‘Sfântul Sava’, la Şcoala de Agricultură şi la Facultatea de Medicină, neîntrecut popularizator al ştiinţelor, fondator al ziarului ”Israelitul român”, om de cultură, luptător pentru egalitatea de şanse şi pentru integrarea minorităţilor în societate’, a afirmat Irinel Popescu.
El a omagiat personalitatea lui Barasch, despre care a spus că se înscrie în galeria celor care ‘au pus temeliile României moderne, (…) prin munca lor neobosită şi chiar cu sacrificiul vieţii’, acesta murind la doar 48 de ani.
‘Aş cita un singur exemplu, al fostului elev de la Sfântul Sava, unde preda Iuliu Barasch, Spiru Haret, care spunea: ‘Am dobândit gustul pentru ştiinţă încă din primele clase de liceu, citind cu regularitate revista Isis’. Or, Spiru Haret, pe lângă faptul că a fost primul român doctor în ştiinţe la Paris, a fost cel care, în calitate de ministru al învăţământului, a construit 2.000 de şcoli şi a pus bazele învăţământului modern în România. A fost omul pe care Brâncuşi l-a văzut ca fiind ‘fântâna din care izvorăşte educaţia acestei naţiuni” şi asupra căreia iată ce influenţă importantă a avut Iuliu Barasch’, a arătat medicul.
Irinel Popescu a mărturisit că unele dintre laturile ‘fascinantei’ personalităţi ale lui Iuliu Barasch le-a descoperit lucrând la realizarea volumului, alături de istorici ai medicinei, profesorul Octavian Buda şi Lidia Trăuşan Matu, altele cu ‘doi dintre cei mai importanţi specialişti în istorie-evreiască’ – Lucian-Zeev Herşcovici şi Lya Benjamin.
‘Ştefan Petrescu a scris un capitol despre integrarea minorităţilor etnice în ţara noastră, iar doamna Felicia Waldman ne introduce în inima cartierului evreiesc, acolo unde a trăit Barasch şi unde astăzi se află Teatrul Evreiesc de Stat, pe strada care se numeşte Iului Barasch. Cartea are o prefaţă a domnului Jean-Jacques Askenasy şi un epilog al domnului Ioan-Aurel Pop. Bibliografia a fost pregătită cu acribie şi competenţă de doamna Claudia Boşoi, cea care a avut o importantă contribuţie şi la redactare’, a precizat Irinel Popescu.
Un cuvânt în deschiderea lansării a rostit preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a afirmat că Liviu Barasch, ‘o personalitate de excepţie, a ars ca o flacără şi s-a stins pentru binele tuturor locuitorilor acestei ţări’.
‘Îngăduiţi-mi să aduc salutul conducerii Academiei Române pentru cei care s-au nevoit să scoată această lucrare, pentru că Academia Română este beneficiara unui patrimoniu spiritual legat de evrei, prin prezenţa savanţilor, scriitorilor, erudiţilor evrei în rândurile membrilor săi, dar şi de o mare moştenire materială, prin Fundaţia Elias, care duce şi astăzi faima Academiei Române peste hotare şi pe care ne străduim s-o chivernisim şi mai bine, fără să reuşim. Ştiţi că românii nu excelează prin foarte buna administraţie. (…) Nădăjduiesc că lucrarea va fi citită de cât mai multă lume şi că imaginea acestui om extraordinar al secolului al XIX-lea va dăinui prin eforturile pe care le-au depus coordonatorii şi autorii acestei lucrări’, a transmis Ioan-Aurel Pop.
În cadrul evenimentului, organizat de Academia Română, prin Secţia de ştiinţe medicale, personalitatea lui Liviu Barasch a fost evocată de Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, Victor Voicu, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale, prof. dr. Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române.
Valenţele enciclopedice ale personalităţii lui Iuliu Barasch au fost evidenţiate în luările de cuvânt ale prof. dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române, dr. Lucian-Zeev Herşcovici şi prof. dr. Moshe Idel.
Iuliu Barasch (1815-1863) a fost filosof, specialist al studiilor talmudice, pedagog şi promotor al ştiinţei în spaţiul ţărilor române.
Doctor în medicină al Universităţii din Berlin, a rămas în istoria medicinei româneşti ca fondator al primului spital de copii din Principatele Române, pe care l-a organizat după modelul instituţiilor europene, punând astfel bazele asistenţei pediatrice din ţara noastră.
A fost iniţiatorul ziarului ‘Isis sau Natura’, prima publicaţie de popularizare a ştiinţelor naturale şi exacte în spaţiul românesc (1856 – 1860).
Potrivit Academiei, volumul monografic, apărut sub egida Editurii Academiei, în colaborare cu Editura RAO, dedicat activităţii plurivalente a lui Iuliu Barasch surprinde întreaga sa contribuţie la dezvoltarea societăţii româneşti moderne şi la promovarea noilor descoperiri ştiinţifice, medicul Barasch fiind autorul unor manuale de ştiinţe naturale, de igienă, de botanică şi de zoologie, dar şi specialistul care a făcut primele observaţii meteorologice din Bucureşti.
‘Ca exponent al comunităţii evreieşti a avut un rol definitor în asigurarea echilibrului dintre preceptele tradiţionale şi cele moderniste, fiind promotorul iluminismului evreiesc în România. A pus bazele primei şcoli israelito-române la Bucureşti şi primei reviste cu caractere latine, ‘Israelitul român’, ce cuprindea informaţii politice şi de actualitate din comunitate; a redactat şi o istorie succintă a evreilor din Principate, completată ulterior de membri societăţii culturale care-i va purta numele. Spirit erudit, filantrop şi profesor, Iuliu Barasch a deschis noi perspective atât în promovarea egalităţii religioase, civile şi politice în spaţiul ţărilor române, cât şi în popularizarea descoperirilor ştiinţifice care au facilitat studiul domeniilor naturaliste şi medicale’, mai precizează Academia.
