Iulian Chifu: Vorbim despre noi nevoi ale rezilienţei; componentele de adaptabilitate dinamică şi acţiune proactivă

Preşedintele Centrului pentru prevenirea conflictelor şi avertizare timpurie, Iulian Chifu, consideră că în condiţiile actuale sunt necesare noi necesităţi ale rezilienţei, care să implice ‘componentele de adaptabilitate dinamică şi acţiune proactivă’. El a dat drept exemplu actualul context generat de pandemia cu noul coronavirus. ‘Vorbim despre noi nevoi ale rezilienţei, respectiv în noua eră ajungem la componentele de adaptabilitate dinamică şi acţiune proactivă, care trebuie să fie instrumentele cele mai prezente. Şi lucrurile acestea merg până la nivelul la care securitizarea sau salvgardarea se referă în special la menţinerea sarcinilor principale şi a obiectivelor de bază ale sistemelor militare şi de securitate. (…) Şi soluţiile inventive includ şi nevoia de adaptare a doctrinelor’, a declarat Iulian Chifu, la Conferinţa ‘Coordonate ale strategiei militare în condiţiile unei abordări sinergice a rezilienţei în domeniul securităţii. Potrivit acestuia, se poate vorbi despre ‘trei generaţii ale rezilienţei strategice’ care nu sunt legate temporal de prezent, trecut şi viitor, pentru că sunt întrepătrunse. ‘În principiu, înţeleg prin rezilienţa de tip 1.0 prevenţie şi stabilitate. În primul rând, stabilitatea sistemelor, a instituţiilor, dar şi capacitatea de gestionare a crizelor. (…) Evident, crizele au loc, ele vin cu ameninţarea valorilor fundamentale, cu incertitudine şi cu nevoia de intervenţie (…). De aceea suntem interesaţi, pe de o parte, de posiblitatea de a preveni crizele şi de capacitatea de a gestiona crizele. (…) Am văzut in pandemie cam ce înseamnă când toţi actorii caută aceleaşi tip de produse, acelaşi tip de instrumente, acelaşi tip de mijloace în acelaşi timp şi când constatăm un cvasimonopol sau un producător unic şi că nu există capacitatea de reconversie rapidă pentru a începe producţia la nivel propriu, chiar dacă e vorba de lucruri banale, gen măşti sau ventilatoare. Dar lupta pentru stabilitate şi prevenirea şocurilor nu sunt neapărat cea mai bună cale de a gestiona crizele. În multe cazuri este nevoie de adaptabilitate’, a explicat Chifu. ‘Rezilienţa 2.0’ se referă la acţiune proactivă şi avertizare timpurie, iar ‘rezilienţa 3.0’ se referă în mod specific la adaptabilitatea dinamică, a mai spus Iulian Chifu, care consideră că este necesară ‘aşezarea scenei pentru un cadru legal şi adaptat care să permită perspectiva reformării în timpul crizelor’. ‘Aici ar fi punctul de vârf – capacitatea de te reforma, de a răspunde în acelaşi timp crizelor şi de a te reforma în acelaşi timp. Şi nu e vorba doar de adaptabilitate dinamică imediată, ci de ceva mult mai profund’, a adăugat Chifu, care a anunţat o lucrare în curs de apariţie pe aceste teme. Statul Major al Apărării organizează, în perioada 12-14 noiembrie, în format online (webinar), Conferinţa Ştiinţifică Gândirea Militară Românească cu tema ‘Coordonate ale strategiei militare în condiţiile unei abordări sinergice a rezilienţei în domeniul securităţii. Evenimentul se încadrează în programul activităţilor dedicate împlinirii a 161 de ani de la înfiinţarea Statului Major al Apărării şi al decernării Premiilor revistei Gândirea Militară Românească, ediţia a XXII-a.