Secretarul de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Iulian Fota, a declarat presei vineri, la Timişoara, în cadrul celei de-a VII-a Conferinţe internaţionale ‘Security Challenges in the Balkans’, că riscul cel mai mare pentru securitatea din Balcani este supremaţia unor interese de agendă personală a unor politicieni, în detrimentul interesului public, naţional.
‘Există un pericol palpabil, ca agendele personale să devină mai importante decât interesul public sau naţional. Aici trebuie avut foarte mare grijă. Aderarea la NATO şi la UE sunt interese naţionale, publice, ţările şi popoarele în ansamblu vor avea de câştigat. Altfel, dacă se merge pe agende personale şi se acţionează doar în baza unui interes mărunt, îngust, politic uneori, nu are cum să iasă bine pe termen mediu şi lung. Din păcate, în Balcanii de Vest avem exemple suficiente de la începutul anilor ’90, când anumiţi politicieni au mers doar pe agende personale şi ulterior am avut inclusiv tragedii care s-au întâmplat în urma acestor insistenţe doar pe agenda personală (…) Trebuie ca fiecare să se gândească cum e bine pentru cetate’, a spus secretarul de stat Iulian Fota.
Oficialul MAE român a arătat că suntem într-un context foarte important, în care ruşii au agresat şi au invadat Ucraina, acest act având multiple consecinţe inclusiv pentru Balcanii de Vest.
Pentru menţinerea unui climat de stabilitate în zonă, potrivit lui Fota, România contribuie, în primul rând, prin efort diplomatic.
‘Şi noi, alături de multe alte state, în ultimele luni am fost implicaţi în efortul de a convinge, mai ales pe fondul tensiunilor din nordul Kosovo, părţile, să-şi rezolve problemele între ele şi să caute reconciliere paşnic, prin diplomaţie, prin negocieri şi nu prin utilizarea unor elemente de forţă. Apoi, suntem un contributor extrem de important atât la misiunea NATO (KFOR), cât şi la misiunea Uniunii Europene (ALTHEA), două misiuni extrem de importante pentru Balcani. Suntem contributori cu expertiză, cu oameni, cu capabilităţi şi trupe, ceea ce este foarte important. Apoi, suntem printre ţările care, în continuare, pledează pentru continuarea lărgirii Uniunii Europene şi a NATO către zona respectivă, cum de asemenea am pledat pentru lărgirea Uniunii Europene şi a NATO şi către estul continentului european, acesta fiind cel mai important instrument pe care noi credem că Occidentul îl are în acest moment în interacţiunea cu aceste state. Nu în ultimul rând, prin exemplul personal, în diplomaţia mai ales bilaterală pe care o facem cu Serbia, cu Macedonia de Nord, cu Albania, arătând lecţiile învăţate şi prin ce a trecut România, dar mai ales realizările importante – pentru că nimeni nu poate contesta că România, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, arată mai bine, chiar dacă mai are probleme de rezolvat, dar per ansamblu stăm mult mai bine – să-i încurajăm şi pe ei să facă la fel’, a detaliat Iulian Fota.
Secretarul de stat a adăugat că bătălia pentru aderarea la NATO sau la Uniunea Europeană, după cum vrea fiecare ţară, se câştigă în interiorul ţării respective.
‘Bruxelles-ul este important (…), dar în primul rând trebuie să-ţi faci treaba la tine acasă’, a punctat Iulian Fota.
Conferinţa de la Timişoara este organizată în cadrul parteneriatului existent între Universitatea de Vest din Timişoara şi New Strategy Center, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe şi a devenit un eveniment anual de referinţă care aduce în prim plan vechile şi noile provocări de securitate din zona Balcanilor.
Universitatea de Vest Timişoara doreşte ca şi prin acest eveniment să contribuie la creşterea relevanţei academice la nivel regional a municipiului Capitală Europeană a Culturii şi, în acelaşi timp, să sublinieze preocuparea României pentru stabilitatea regiunii balcanice.
Evenimentul reuneşte oficiali români şi străini, reprezentanţi din sectoarele academice şi nonguvernamentale din România şi din străinătate. Subiectele variază de la ameninţările convenţionale şi hibride la rezilienţă, perspectivele economice regionale, rolul actorilor străini în regiune, precum şi impactul războiului din Ucraina şi contextul post-pandemic. AGERPRES / (A – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
