Judecătorii de la ICCJ, convocaţi pentru a discuta atacarea la CCR a legii prin care evazioniştii scapă de închisoare

Toţi magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost convocaţi, joi, pentru a discuta în cadrul Secţiilor Unite posibilitatea de a ataca la Curtea Constituţională proiectul adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii, în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul. ‘În conformitate cu dispoziţiile art.32 alin. (1) şi (4) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, la data de 17 decembrie 2020, orele 14,00, la sediul din Str. Batiştei nr.25, judecătorii instanţei supreme sunt convocaţi pentru constituirea în Secţii Unite în vederea exercitării atribuţiei prevăzută de dispoziţiile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (PL-x 354/2018/2020)’, se arată într-un comunicat al Instanţei supreme. De altfel, şi Ministerul Justiţiei a anunţat că va propune Guvernului atacarea la Curtea Constituţională a acestei prevederi din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Proiectul a fost adoptat marţi de Camera Deputaţilor şi prevede că se poate aplica pedeapsa cu amendă şi nu închisoare în cazul persoanelor acuzate de evaziune fiscală până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul: * Art. 10, alin. (1): În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă. * În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. * Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim). Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul a fost avizat negativ de către Guvern şi a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecţiunile de neconstituţionalitate şi declarând proiectul neconstituţional în ansamblul său. Astfel, iniţial, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 19 decembrie 2018, însă a fost atacată de PNL, PMP şi USR la Curtea Constituţională, care a admis obiecţiunile de neconstituţionalitate prin Decizia nr.147/2019. La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputaţii au adoptat marţi unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracţiuni de evaziune fiscală.