Preşedinţii Consiliilor Judeţene Gorj, Dolj şi Hunedoara au semnat, joi, la Târgu Jiu, memorandumul pentru înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ‘Conurbaţia Jiului’, care are ca scop realizarea şi implementarea de proiecte comune pentru cele trei judeţe şi furnizarea în comun de servicii publice mai bune pentru cetăţeni.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, iniţiativa este urmare a recomandările raportului Băncii Mondiale ‘Oraşe Competitive’ şi în acord cu Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ‘Conurbaţia Jiului’ creându-se zone urbană, periurbană şi rurală, ce vor dezvolta programe şi proiecte integrate, în vederea unei dezvoltări economice uniforme şi durabile, asigurării unor servicii publice de calitate pentru oameni şi creşterii oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii. În Uniunea Europeană, un exemplu de astfel de asocieri este în Germania – modelul regiunii Ruhr, iar în SUA – conurbaţia BosWashMeg.
Preşedintele CJ Gorj, Cosmin Popescu, a afirmat că datorită Conurbaţiei Jiului, locuitorii celor trei judeţe vor beneficia de mai multe oportunităţi pe piaţa muncii şi în domeniul afacerilor, de o infrastructură mai bună şi servicii publice cheie de calitate, cum ar fi cele din domeniul sănătăţii, transportului sau educaţiei, în special în zonele mai slab dezvoltate.
‘Prin această asociere, avem şanse mai mari să creştem calitatea vieţii, datorită atragerii de noi investiţii şi a unui cadru coerent de dezvoltare, atât a centrelor urbane, cât şi a zonelor rurale. Putem beneficia de măsuri mai bune de incluziune socială, direcţionate către grupurile marginalizate şi minoritare, care se confruntă cu mobilitate redusă şi acces îngreunat la oportunităţi. De asemenea, va creşte gradul de interconectare a instituţiilor în beneficiul cetăţenilor din aceste zone, dar şi a turiştilor’, a spus Cosmin Popescu.
Preşedintele CJ Dolj, Cosmin Vasile, a afirmat că asocierea va aduce beneficii şi pentru sectorul privat, cum ar fi acces mai facil la pieţe pentru firmele din exteriorul oraşelor, de exemplu, pentru vânzarea de produse locale specifice, sau acces la o piaţă mai mare a forţei de muncă.
‘Agenţii economici vor funcţiona într-o zonă metropolitană interconectată, dinamică şi competitivă economic, cu o infrastructură îmbunătăţită ce stimulează schimburile şi oportunităţile economice. Astăzi punem bazele unei zone urbane şi periurbane apte să răspundă pozitiv fluxurilor naturale de migraţie, pentru că o atenţie deosebită trebuie acordată sporirii atractivităţii oraşelor şi comunelor din zona periurbană, luând în considerare atât oamenii care locuiesc deja în această zonă, cât şi potenţialii viitori localnici’, a afirmat Cosmin Vasile.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Hunedoara Ion Bădin a menţionat că Asociaţia ‘Conurbaţia Jiului’ se va concentra pe infrastructura de conectare şi accesabilizarea întregii zone. ‘Acest lucru presupune îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii, energie şi transport. Este esenţială conectarea unităţilor administrativ-teritoriale, prin dezvoltarea unei reţele integrate de transport, dens, dinamic şi eficient’, a subliniat Ion Bădin.
La evenimentul de semnare a memorandumului au mai participat parlamentarii Mihai Weber, Cristinel Rujan, Claudiu Manta, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai societăţii civile şi ai instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul finanţărilor.
Coordonatorul naţional al Programului Operaţional Tranziţie Justă, Adrian Mărgărit, a precizat că oamenii migrează către locurile unde există oportunităţi, dar aleg să se stabilească acolo unde se pot bucura de o calitate mai bună a vieţii.
‘Din această perspectivă, salut această iniţiativă. Autorităţile publice joacă un rol extrem de important în dirijarea pozitivă a acestui proces, în special prin gândirea de politici publice eficiente de dezvoltare urbană, asigurarea unui cadru coerent pentru aplicarea acestora, precum şi prin planificarea strategică a investiţiilor publice şi private, cu respectarea principiului transparenţei’, a spus Mărgărit.
Marcel Heroiu, expertul pentru dezvoltare urbană integrată al Băncii Mondiale, a precizat că, potrivit instituţiei pe care o reprezintă, concentrarea de populaţie şi investiţii în zona acestor judeţe poate fi valorificată mult mai eficient în urma interconectării lor.
‘Mă bucur că astăzi se semnează memorandumul de înţelegere pentru constituirea Asociaţiei ‘Conurbaţia Jiului’. Banca Mondială şi Comisia Europeană încurajează acest tip de asocieri pentru dezvoltare teritorială integrată. Calitatea vieţii reprezintă unul dintre indicatorii cheie ai unei societăţi dezvoltate. Investiţiile propuse în acest domeniu vizează dezvoltarea de noi zone rezidenţiale, conform standardelor europene, o planificare urbană mai bună, cu accent pe o piaţă a terenurilor şi a locuinţelor, protejarea şi extinderea spaţiilor verzi şi a zonelor de promenadă, precum şi investirea în centre culturale şi spaţii publice de calitate, care să încurajeze interacţiunea între oameni’, a spus Heroiu.
Expertul pentru dezvoltare regională Sorin Chiriţă, director executiv al Asociaţiei pentru Dezvoltare Regională şi Politici Europene, a precizat că unul dintre obiectivele cheie ale Conurbaţiei constă în dezvoltarea economică integrată a zonei, prin realizarea şi implementarea în comun de proiecte de interes zonal şi regional şi furnizarea în comun de servicii publice mai bune.
‘Un accent deosebit va fi acordat dezvoltării industriale în domeniul energiei regenerabile, cercetării şi inovării pentru energie inteligentă, alte industrii competitive, dezvoltării turismului şi a sectorului terţiar (servicii), prin valorificarea mai bună a resurselor umane şi naturale, precum şi prin atragerea de noi investiţii. Un rol important îl va ocupa şi infrastructura pentru vehicule fără motor (zone pietonale, biciclişti), cu scopul de a reduce dependenţa de maşini personale şi poluarea mediului înconjurător. Mai mult de atât, Conurbaţia Jiului este importantă pentru România, întrucât are potenţial de a deveni un model pentru alte zone din ţară, atât urbane cât şi rurale, de unire de forţe pentru întărirea capacităţii administrative şi de negociere, cu Guvernul şi investitori privaţi. Nu în ultimul rând, acest tip de iniţiativă se poate traduce în oportunităţi mai bune pentru tot mai mulţi români din ţară şi într-o alternativă viabilă la trendul de emigrare către ţări mai dezvoltate. Când ai opţiuni atractive de a te muta în propria ţară, emigrarea în alte ţări devine mult mai puţin probabilă’, a afirmat Chiriţă.
Expertul în afaceri europene Florin Păsătoiu, directorul Centrului pentru Politică Externă şi Studii de Securitate, a subliniat că cea mai importantă resursă a unei societăţi o reprezintă capitalul uman, iar valorificarea întregii resurse umane a unei zone este esenţială pentru o dezvoltare economică sustenabilă a acesteia.
‘Sunt extrem de importante măsurile pentru combaterea excluziunii şi a dezechilibrelor sociale, de înlăturare a disparităţilor dintre localităţi, precum şi creşterea oportunităţilor de formare profesională şi a ocupării forţei de muncă. Conurbaţia Jiului este o iniţiativă locală inovatoare pentru faptul că vine direct de la nivelul administraţiilor, ca un răspuns ferm la provocările locale şi ca o decizie asumată de parteneriat pentru o dezvoltare economică mai puternică şi sustenabilă. Dezvoltarea teritoriilor funcţionale reclamă asumarea dimensiunii europene prin managementul afacerilor europene. În acest sens, construcţia unei Grupări Europene pentru Cooperare Teritorială este un demers firesc ce trebuie să reprezinte iniţiativa de constituire a Conurbaţiei Văii Jiului’, a declarat Florin Păsătoiu.
Expertul în domeniul cultural şi industrii creative Cătălin Băncilă, preşedintele Fundaţiei ‘Maria’, a menţionat că Asociaţia ‘Conurbaţia Jiului’ va concentra noduri de atractivitate şi centre – incubatoare de creştere şi dezvoltare a entităţilor creative, oameni, instituţii şi firme, care concurează global în excelenţă.
‘Localităţile reşedinţă de judeţ în general sunt privite ca factori decisivi în noua economie, fiind locurile care pot sprijini şi susţine producţie individuală intelectuală, creativitate, inspiraţie, dar care, totodată, oferă şi piaţa de desfacere pentru astfel de producţie sau infrastructura necesară. Una din opiniile mult răspândite este acea că numai investiţiile publice semnificative în cultură pot crea industrii creative, sustenabile şi concurenţiale’, a precizat Cătălin Băncilă.
