Mii de persoane, cercetate de DIICOT pentru consum de droguri, au fost supuse unei proceduri de evaluare în centre ale Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), în cadrul unui nou concept intitulat ‘justiţie terapeutică’.
Potrivit unui comunicat al ANA, prin întărirea rolului de legătură a centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, între sistemul de aplicare a legii şi managementul serviciilor de asistenţă destinate consumatorilor de droguri, au fost create premisele necesare pentru punerea în practică a conceptului de justiţie terapeutică în ţara noastră.
În contextul acestei abordări inovative de tip justiţie terapeutică, începând cu data intrării în vigoare a noului Cod penal şi a Codului de procedură penală (1 februarie 2014), procurorul dispune evaluarea persoanei consumatoare de droguri de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii acesteia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
Astfel, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a emis, în anul 2021, ordonanţe de evaluare pentru consum de droguri pentru 2.620 de persoane (1.352 în Bucureşti şi 1.268 în restul ţării), pentru 2.779 de persoane (1.453 în Bucureşti şi 1.268 în teritoriu) s-a dispus evaluarea, iar pentru alte 473 de persoane (43 în Bucureşti şi 430 în restul ţării) a fost recomandată includerea în circuitul de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri.
Pentru toate persoanele care şi-au exprimat acordul şi au parcurs etapele de evaluare specializată ca urmare a consumului de droguri, conform legii, au fost realizate rapoarte de evaluare şi transmise către structurile emitente ale ordonanţelor de evaluare.
Spre deosebire de sistemul clasic de justiţie penală şi de celelalte forme comunitare de aplicare a legii, aplicarea principiilor justiţiei terapeutice în România reprezintă un progres semnificativ înregistrat în elaborarea şi implementarea unui sistem eficient de abordare a grupurilor vulnerabile, precizează sursa citată.
Din perspectiva justiţiei terapeutice, consumatorul de droguri şi consumatorul dependent sunt abordaţi prin prisma patologiei medicale şi sociale şi, implicit, a serviciilor şi intervenţiilor integrate specializate medicale, psihologice şi sociale.
