Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea intentată de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
În noiembrie 2018, Kovesi a solicitat CSM să-i recunoască gradul profesional corespunzător PÎCCJ, însă solicitarea i-a fost respinsă, după care fosta şefă a DNA a dat în judecată CSM.
În prima instanţă, Kovesi a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Bucureşti, însă CSM a făcut recurs, admis de Instanţa supremă.
‘Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 1348 din 9 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare: respinge acţiunea formulată de reclamanta Kovesi Laura Codruţa, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. Definitivă’, a decis ÎCCJ.
Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie printr-un decret emis pe 9 iulie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.
După revocare, Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Laura Codruţa Kovesi să se întoarcă la DIICOT Sibiu, unde a activat înainte de a fi numită, în anul 2006, în funcţia de procuror general al României.
Ulterior, procurorul general la acea vreme, Augustin Lazăr, a decis ca Laura Codruţa Kovesi să fie delegată la Parchetul General – Serviciul de îndrumare şi control.
Pe 15 octombrie 2018, fostul ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara că Laura Codruţa Kovesi trebuie să plece de la Parchetul General, dacă nu are grad profesional corespunzător, conform noilor reglementări introduse prin ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor Justiţiei.
‘Pentru procurorii de la DNA şi DIICOT se prevăd nişte condiţii: vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aibă o pregătire profesională. La procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă. Prin ordonanţa de urgenţă am introdus un alineat nou, în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător cu al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dacă (Kovesi – n.r.) are gradul de tribunal, nu poate să rămână la PÎCCJ, pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal la PÎCCJ, peste curtea de apel’, declara atunci Tudorel Toader.
