Ambasadorul Franţei în România, Laurence Auer, a afirmat, joi, că România dă dovadă de solidaritate exemplară faţă de refugiaţii ucraineni, ‘persoane strămutate care au trecut prin situaţii dramatice’.
Diplomatul francez a participat la o dezbatere pe tema mobilizării autorităţilor locale române şi franceze pentru a răspunde urgenţelor umanitare generate de criza refugiaţilor din Ucraina, desfăşurată în Sala Elvire Popesco a Institutului Francez, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
‘La 30 de ani de la revenirea democraţiei şi la 15 ani de la aderarea acesteia la Uniunea Europeană, România dă dovadă de solidaritate exemplară faţă de aceste persoane strămutate care au trecut prin situaţii dramatice. Societatea civilă şi autorităţile locale dau dovadă de o mobilizare extraordinară. Angajamentul autorităţilor române, în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, a fost exemplar. Astfel, hubul umanitar Suceava, o platformă logistică destinată livrării de ajutor umanitar Ucrainei, este funcţional de câteva zile’, a spus Laurence Auer.
Ambasadorul francez a arătat că, la nivel european, ‘răspunsul este de asemenea remarcabil’.
‘Astfel, a fost activat mecanismul de protecţie temporară pentru a permite scutirea de viză, a asigura primirea în Uniunea Europeană şi a acorda drepturi persoanelor care fug de războiul din Ucraina. Discuţiile în curs sub egida Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene se referă tocmai la primirea şi distribuirea refugiaţilor. Iar rolul autorităţilor locale, pe lângă cel al Statelor, este esenţial pentru a organiza acest efort în timp: cazare, acces la servicii de sănătate, integrare în ţesutul local’, a menţionat diplomatul.
Laurence Auer a evidenţiat că ‘prezenţa pentru această zi a numeroşi aleşi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale de toate dimensiunile reflectă importanţa relaţiilor de parteneriat între România şi Franţa’.
‘Reţeaua de parteneriate între autorităţile locale, unică prin densitatea sa în această parte a Europei, trebuie acum pusă în slujba primirii şi îngrijirii refugiaţilor. Nevoile umanitare din Ucraina şi din ţările vecine care decurg din invazia rusă vor fi într-adevăr pe termen lung. În timp ce autorităţile locale din ţările europene vecine, inclusiv România şi Moldova, sunt în fruntea primirii refugiaţilor, acţiunea externă a autorităţilor locale franceze poate juca un rol major în desfăşurarea ajutorului umanitar’, a spus Laurence Auer.
Ambasadorul a informat că Delegaţia pentru Acţiune Externă a Comunităţilor Teritoriale a Ministerului pentru Europa şi Afaceri Externe a activat un fond dedicat iniţiativelor de sprijin pentru populaţia civilă, permiţând autorităţilor locale franceze, indiferent de dimensiunea lor, să aducă contribuţii financiare pentru a desfăşura operaţiuni umanitare de urgenţă în mod coordonat şi ca răspuns la nevoile beneficiarilor.
‘În ultimele zile, mai multe comunităţi franceze şi-au abordat partenerii din România pentru a le identifica nevoile şi a le oferi sprijin direct – exemple: Fontainebleau/Alba Iulia sau Braşov/Tours. Interesul reînnoit al comunităţilor franceze pentru partenerii lor români ar trebui să încurajeze România să devină o zonă prioritară şi strategică de interes. Ştiu că pot conta pe aleşii prezenţi astăzi pentru a transmite cât mai larg această orientare. La nivel european, este de asemenea remarcabil. Astfel, a fost activat mecanismul de protecţie temporară pentru a permite scutirea de viză, a asigura primirea în Uniunea Europeană şi a acorda drepturi persoanelor care fug de războiul din Ucraina. Discuţiile în curs sub egida Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene se referă tocmai la primirea şi distribuirea refugiaţilor. Iar rolul autorităţilor locale este esenţial pentru a organiza acest efort în timp: cazare, acces la servicii de sănătate, integrare în ţesutul local’, a mai spus Laurence Auer.
În cuvântul său, transmis celor prezenţi de secretarul de stat Akos Derzsi, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila a arătat că, de-a lungul timpului, comunităţile înfrăţite au demonstrat că reprezintă adevărate poduri între România şi Franţa.
‘Noi, cei prezenţi aici, dar şi cei care ne împărtăşesc gândurile, ca voluntari din punctele de trecere a frontierei române, ne îndreptăm speranţele către cetăţenii ucraineni şi către toate persoanele refugiate din Ucraina pentru care ne exprimăm întreaga solidaritate. Acest moment istoric de referinţă reprezintă un manual deschis pentru generaţiile actuale şi viitoare, care, la finalul lui va oferi mărturii incontestabile de credinţă şi optimism în înfăptuirea marilor idealuri naţionale şi va reafirma ideea de unitate şi voinţă a întregii naţiuni ucrainene’, a transmis Cseke Attila.
În cadrul evenimentului, reprezentanţii autorităţilor locale române şi franceze au prezentat exemple de mobilizare pentru a răspunde concret solicitărilor autorităţilor aflate în prima linie pentru primirea refugiaţilor, în special în România şi în Republica Moldova.
Totodată, participanţii la eveniment au adoptat o declaraţie comună în care este condamnată ‘cu fermitate invadarea militară a Ucrainei de către forţele ruse şi ameninţările pe care aceasta le presupune asupra integrităţii teritoriale a Republicii Moldova’.
‘Ne afirmăm disponibilitatea de a ne mobiliza pe termen lung pentru a-i ajuta material pe ucrainenii din Ucraina şi pe cei aflaţi în exil şi pentru a sprijini iniţiativele locale menite să le asigure accesul la serviciile de bază. Reamintim ataşamentul nostru neclintit faţă de valorile fundamentale de pace, democraţie, stat de drept, aflate la baza proiectului european ce uneşte popoarele şi ţările noastre’, se mai arată în declaraţie.
Întâlnirea s-a desfăşurat sub egida Uniunii Naţionale a consiliilor judeţene din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Municipiilor din România şi Asociaţiei Comunelor din România, precum şi a Asociaţiei Franceze a Consiliului Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa.
Colectivităţile teritoriale din Franţa şi România întreţin legături dinamice prin intermediul proiectelor de cooperare, înfrăţiri şi parteneriate, reprezentanţii acestora întâlnindu-se frecvent în contextul Forumului cooperării descentralizate franco-române, a cărui ediţie de anul acesta va avea loc la Braşov.
