Președintele în funcție, Klaus Iohannis, al cărui mandat a fost prelungit dupa anularea votului care urma sa-i nominalizeze succesorul, este considerat responsabil de criza politica, scrie Le Figaro, notează mariustuca.ro.
O inscripție cu vopsea albastră a apărut duminică pe peretele palatului prezidențial. „Trădătorule, pleacă!”, se poate citi la adresa șefului statului, Klaus Iohannis, pe care mulți îl consideră responsabil pentru actuala criză politică. Pe 6 decembrie, instanțele au citat suspiciuni de ingerință rusă pentru a anula în ultimul minut al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cu riscul de a cufunda țara în necunoscut.
Organizarea unor noi alegeri fiind amânată, președintele actual rămâne în funcție și tocmai l-a renumit în funcția de șef al guvernului pe liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu. „România este condusă de un președinte ilegitim care și-a prelungit mandatul pe termen nelimitat și pe cont propriu, precum dictatorii africani”, spune cronicarul politic la Prima TV Sebastian Zachmann.
Cu trei săptămâni mai devreme, cu ocazia sărbătorii naționale, Klaus Iohannis le trimisese compatrioților săi un mesaj de regret. „Vă cer iertare”, a declarat el, „ pentru că am luat de-a lungul anilor decizii care v-au nemulțumit și pe care, foarte probabil, nu le-am explicat suficient”
Aducându-l pe candidatul de extrema dreapta Călin Georgescu în fruntea primului tur al alegerilor prezidențiale, alegătorii români le-au transmis liderilor lor o respingere fără ambiguitate. Pentru Silvia Marton, profesor de științe politice la Universitatea din București, „mea culpa a președintelui Iohannis a venit prea târziu pentru a-l exonera de responsabilitatea sa politică și morală într-o criză atât de gravă”.
Regele leneș
La 65 de ani, al șaselea președinte al României își încheie al doilea mandat fiind la fel de disprețuit de compatrioții săi pe cât este de apreciat de omologii săi europeni. Văzut din București, fostul profesor de fizică este considerat atât de distant încât detractorii săi îl compară cu un rege leneș, reproșându-i că petrece mai mult timp în orașul natal, Sibiu, sau în deplasări costisitoare în străinătate decât la biroul său prezidențial.
La Bruxelles, însă, colegii săi, șefi de stat și de guvern, îi apreciază fiabilitatea în perioade de criză.
„În ciuda multiplelor crize traversate în ultimii ani, el a rămas foarte clar în angajamentul său european și s-a străduit să garanteze stabilitatea țării sale”, mărturisește un diplomat european.
„Din păcate, nu același lucru se poate spune despre Viktor Orban sau chiar despre liderii polonezi, care și-au lăsat agricultorii să împiedice importurile de cereale ucrainene la granițele lor…”
Când a venit la putere, mulți erau fericiți să aibă un președinte decent și muncitor. Dar până la urmă, ne vom aminti mai presus de toate că a tăcut foarte mult…
Radu Magdin, politolog
În 2009 și 2013, apropiații săi îl vedeau preluând conducerea unui guvern sub autoritatea președintelui conservator Traian Băsescu. Acesta l-a refuzat, dar Klaus Iohannis nu s-a lăsat descurajat. I-a succedat în 2014 sub steagul Partidului Național Liberal, o formațiune de dreapta al cărei antagonism cu social-democrații structurează viața politică românească de la căderea comunismului, în decembrie 1989.
La acea vreme, eram foarte mândru să văd țara mea alegând un candidat pe care adversarii săi l-au denigrat constant insistând că nu are copii, că nu este ortodox și că practic va fi mai mult german decât român” , subliniază fostul europarlamentar Cristian Preda. „În campanie, Iohannis a promis că va fi un „președinte normal”, își amintește politologul Radu Magdin. Intenționa să se distanțeze de Traian Băsescu, a cărui hiperactivitate, comparabilă cu cea a lui Nicolas Sarkozy, ajunsese prin a-i epuiza pe români. Când a venit la putere, mulți erau fericiți să aibă un președinte decent și muncitor. Dar în cele din urmă, ne vom aminti mai presus de toate că a tăcut foarte mult…”
O furie mocnită
Raluca Pantazi, redactor-șef al site-ului de specialitate Edupedu.ro, amintește că Klaus Iohannis făcuse din educație prioritatea mandatului său. „Cine vă poate ierta, domnule președinte, că ați lăsat un sfert de milion de copii fără școală?, întreabă ea într-un editorial recent. Banca Mondială a anunțat săptămâna aceasta că 250.000 de elevi cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani au abandonat școala, cu 150.000 mai mulți decât înainte de a veni la putere.” Sub cele două mandate ale lui Klaus Iohannis, conchide jurnalistul, „școlile publice au cunoscut cel mai mare declin în toate testele și analizele internaționale”.
Dispariția președintelui, din ce în ce mai perceptibilă pe măsură ce tensiunile internaționale au crescut, a alimentat o furie mocnită în opinia publică românească. „Acest lucru este valabil mai ales după pandemie”, se plânge Silvia Marton. Președintele, a cărui responsabilitate centrală este să spună povestea politicilor desfășurate sub autoritatea sa, a rămas tăcut câteva zile când, în februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Iar când un extremist a ajuns spre surprinderea tuturor în turul doi al alegerilor prezidențiale, s-a mulțumit să rostească scuze ciudat de narcisiste”
Președintele Iohannis s-a lăsat fără îndoială închis în turnul său de fildeș Un diplomat european
„Președintele Iohannis s-a lăsat, fără îndoială, să fie închis în turnul său de fildeș”, admite diplomatul european, care consideră totuși unele dintre nemulțumirile exprimate împotriva sa excesive. În prima linie când a fost vorba de susținerea Ucrainei, Klaus Iohannis a trebuit să se apere nu doar de criticile legitime, ci și de campaniile rusești de dezinformare.
Primăvara trecută, Klaus Iohannis și-a dat, în mod curios, o lovitură de grație singur, candidând pentru postul de secretar general al NATO, deși candidatura fostului premier olandez, Mark Rutte, fusese deja validată de statele membre.
Sorin Ioniță, de la Expert Forum, consideră că România este „pusă în carantină” de la anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Dovezile unei ingerințe externe care ar justifica o decizie atât de gravă par să fi fost considerate insuficiente de unele guverne occidentale.
Articolul Le Figaro: „Sfârșitul jalnic al domniei lui Klaus Iohannis” apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
