Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede acordarea mai multor facilităţi şi drepturi persoanelor cu dizabilităţi, obligând, printre altele, autorităţile administraţiei publice să asigure accesul acestor persoane la cultură, sport şi turism şi să monteze în clădiri şi locuri publice adaptări specifice fiecărui tip de handicap.
Actul normativ modifică şi completează în acest sens Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Potrivit actului normativ, ‘în cadrul procesului de învăţământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la accesibilizarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile şi instituţiile de învăţământ prin asigurarea, în interiorul acestora, a adaptărilor specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează: i) pentru persoanele cu handicap locomotor şi cu mobilitate redusă: rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi; ii) pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăţi de vedere, inclusiv cu surdo – cecitate: sisteme acustice de ghidaj şi hărţi tactile; iii) pentru persoanele cu handicap auditiv: sisteme de avertizare vizuală şi amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive; iv) pentru persoanele cu handicap mintal şi psihic: sistem de ghidaj în limbaj uşor de citit’.
De asemenea, aceste persoane au dreptul la asigurarea de către unităţile şi instituţiile de învăţământ cel puţin a unei toalete accesibilizate pentru persoanele cu handicap.
Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure accesul persoanelor cu handicap la cultură, sport şi turism, astfel încât în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber şi zonele exterioare aferente acestora să fie adaptări specifice tipurilor de handicap. În acest fel, pentru persoanele cu handicap locomotor şi cu mobilitate redusă trebuie asigurate rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi. Pentru persoanele cu handicap vizual sau cu dificultăţi de vedere, inclusiv cu surdo-cecitate, se vor asigura sisteme acustice de ghidaj şi hărţi tactile. Pentru persoanele cu handicap auditiv se vor asigura sisteme de avertizare vizuală şi amplificatoare electronice de sunet pentru protezele auditive, iar pentru pentru persoanele cu handicap mintal şi psihic – sisteme de ghidaj în limbaj uşor de citit. De asemenea, va fi asigurată în interiorul clădirilor aferente obiectivelor de patrimoniu, turistice, sportive şi de petrecere a timpului liber sau, după caz, în zonele exterioare aferente acestora cel puţin o toaletă accesibilizată pentru persoanele cu handicap.
Actul normativ mai prevede ca autorităţile publice, instituţiile, persoanele juridice de drept public şi privat, după caz, să aibă obligaţia de a monta, potrivit scopului, destinaţiei şi infrastructurii, în clădiri şi locuri publice de adaptări specifice fiecărui tip de handicap.
În acest sens, pentru clădirile de utilitate publică, cele construite din fonduri publice, pentru mijloacele de transport în comun, principalele staţii şi vagoanele de transport feroviar pentru călători, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice vor trebui montate rampe şi/sau, după caz, sisteme electronice ori automatizate de acces, elevatoare sau lifturi, sisteme acustice şi vizuale de ghidaj şi informare, în limbaj uşor de citit, hărţi tactile, cel puţin o toaletă adaptată.
Pentru spaţiile de parcare de reşedinţă aparţinând domeniului public vor trebui montate indicatoare semnalizate prin semn internaţional pentru cel puţin două locuri de parcare gratuită, adaptate şi rezervate pentru persoane cu handicap.
De asemenea, legea prevede majorarea de la cinci la şapte a numărului de membri ai comisiilor de evaluare ale Consiliilor judeţene, după caz, ale Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, care se ocupă cu încadrarea persoanelor adulte în grad şi tip de handicap. Se mai prevede introducerea funcţiei de vicepreşedinte al acestei comisii, iar în componenţa acesteia să existe şi o persoană cu studii juridice.
Actul normativ mai stabileşte majorarea indemnizaţiei de şedinţă de care beneficiază membrii acestor comisii de evaluare de la 1% la 5% din indemnizaţia preşedintelui Consiliului judeţean, respectiv a primarilor de sector. Indemnizaţia va fi imitată la 35% din indemnizaţia preşedintelui consiliului şi al primarilor de sector. Plata indemnizaţiei se suportă din bugetele Consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Totodată, legea prevede majorarea indemnizaţiei de şedinţă pentru membrii Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap aflată în structura Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, această indemnizaţie urmând să fie echivalentă cu 8% din indemnizaţia preşedintelui autorităţii, faţă de 5% cât este în prezent. Se prevede şi completarea numărului de membri ai acestei comisii astfel încât în componenţa ei să fie patru medici, dintre care doi medici de specialitate expertiză medicală a capacităţii de muncă sau medicină fizică şi de reabilitare, respectiv doi medici de medicină generală, cu experienţă în dizabilitate.
