Senatul a modificat, marţi, în urma reexaminării solicitate de preşedintele Klaus Iohannis, legea referitoare la plăcile comemorative amplasate pe clădiri prin care se stabileşte că fiecare va avea un sistem de codare şi va fi înscrisă pe un site, de unde cei interesaţi pot afla mai multe informaţii.
S-au înregistrat 102 voturi ‘pentru’ şi 3 abţineri.
Senatul şi-a însuşit parţial observaţiile din cererea de reexaminare a şefului statului şi a adoptat un amendament la forma legii trimisă la promulgare pe 19 martie 2022.
Amendamentul adus legii la reexaminare prevede că ‘monumentele de for public având caractere decorativ, comemorativ şi de semnal, amplasate în spaţii publice, într-o zonă de protecţie instituită conform legii, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale sunt bunuri mobile; lucrări de artă plastică, artă monumentală şi construcţii sau amenajări neutilitare’.
Actul normativ trimis iniţial spre promulgare are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 120/2006 privind monumentele de for public, în ceea ce priveşte modul, procedura şi conţinutul plăcilor comemorative amplasate pe clădiri.
Potrivit celor adoptate, vor putea face parte din categoria lucrărilor de artă plastică monumentală de for public şi categoriile de lucrări: a) plăci sau alte lucrări comemorative; b) fântâni; c) mobilier urban de dimensiuni monumentale cu caracter decorativ; d) sculpturi monumentale rezultate în urma organizării de tabere de creaţie plastică, reamplasate în spaţii publice.
‘Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor în construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public. Amplasarea plăcilor comemorative se realizează fără autorizaţie pentru executarea de lucrări de construcţie’, prevede actul normativ.
De asemenea, obligaţiile de administrare şi conservare a lucrărilor de artă plastică, artă monumentală de for public revin proprietarilor sau, după caz, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori instituţiilor publice titulare ale dreptului de proprietate sau ale altor drepturi reale.
Procedura privind amplasarea plăcilor comemorative, modelele-standard şi detaliile tehnice ale plăcilor comemorative se propun de către Comisia Naţională pentru Monumente de For Public şi se aprobă prin ordin al ministrului Culturii.
Deţinătorii imobilelor pe care se amplasează plăci comemorative au obligaţia să permită accesul pentru montarea acestora.
Monumentele de for public vor beneficia de o zonă de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile acestora, această zonă asigurând conservarea integrată şi punerea în valoare. Plăcile comemorative nu beneficiază de zonă de protecţie.
Legea care instituie noi reguli pentru protecţia monumentelor de for public a fost trimisă Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Iohannis pe 6 aprilie 2022, şeful statului arătând că noile reguli pentru protecţia acestor monumente nu asigură o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite şi că sunt probleme legate de competenţe între comisiile care se ocupă de acest domeniu.
Actul normativ va fi reexaminat de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
