Anul 2024 va fi primul în care un Guvern va acorda două creşteri ale pensiilor, una cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalculare, a anunţat, joi seara, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
„Anul 2024 va fi primul an în care un guvern acordă două creşteri ale pensiilor. Una care era era deja prevăzută în actuala lege, majorarea cu formula elveţiană, adică rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalcularea pensiilor, care va aduce elemente importante. Unu: nu vor mai fi inechităţi între românii care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în perioadă diferită, doi: diminuăm inechităţile între femei şi bărbaţi, trei: diminuăm o inechitate importantă şi anume acea cu privire la indemnizaţia minimă socială”, a precizat ministrul Muncii la briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern.
Şefa de la Muncă a explicat că în prezent sunt români care din cauză de invaliditate au intrat în sistemul de indemnizaţie minimă socială cu 1 an de muncă de perioadă contributivă şi alţii care au 35 de ani stagiu complet de cotizare, dar în anul în care au ieşit la pensie se aflau tot în indemnizaţie minimă socială de 1.125 de lei.
„Prin noua lege, fiecare român care a muncit peste 25 de ani va obţine aceleaşi puncte de stabilitate: 0,5 puncte pentru peste 25 de ani, 0,75 de puncte pentru cei care au lucrat peste 30 de ani şi un punct pentru cei care au lucrat peste 35 de ani. În felul acesta, un român care a lucrat 35 de ani pe salariu minim şi este încă în indemnizaţie minimă socială va avea o creştere considerabilă şi nu vom mai fi la acelaşi nivel de indemnizaţie, vom face o diferenţă în funcţie de muncă”, a spus ea.
Întrebată de unde a pornit controversa între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor pe cifrele privind impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024, Bucura-Oprescu a subliniat că la MMSS s-a lucrat cu calculele Băncii Mondiale, care „au fost mult mai complexe”.
„Calculele pe care le-am avut noi au fost calculele pe care le-am lucrat împreună cu Banca Mondială. Calculele lucrate de Banca Mondială au fost mult mai complexe decât calculele pe care noi le-am făcut aseară împreună cu cei de la Ministerul Finanţelor, dar important este că ne-am aşezat împreună la masă şi că împreună am găsit răspunsuri şi soluţii. Important este că astăzi avem adoptată în Guvern o nouă propunere legislativă care sigur va intra într-o procedură de urgenţă în Parlament, procedură de urgenţă pe care ne-o dorim să fie finalizată până de la data de 20 noiembrie, astfel încât să ne încadrăm în termenul agreat cu Comisia pentru renegocierea PNRR-ului. Această renegociere vizează inclusiv parametrul de 9,4 impact în PIB, care ar fi dus la îngheţarea până în 2070 a pensiilor românilor. Eu consider că este un lucru important pe care noi, cei de la Ministerul Muncii, l-am făcut, faptul că am reuşit să ne încadrăm în acest termen, faptul că am reuşit să închidem negocierile cu Comisia, principalul nostru obiectiv fiind creşterea calităţii vieţii românilor. Este foarte bine că împreună cu Ministerul Finanţelor ne-am aşezat la masă, este foarte bine că ne-am validat unii altora opiniile şi că acum suntem înţeleşi şi avem un proiect, o propunere legislativă aprobată în Guvern”, a explicat oficialul MMSS.
Tot legat de discrepanţele între sumele anunţate de Ministerul Muncii şi cele ale Ministerului Finanţelor, ea a adăugat că cele două ministere au în prezent „fix aceleaşi cifre”, iar impactul suplimentar faţă de majorarea care era în legea actuală, cu recalcularea din septembrie până în decembrie 2024, se ridică la 10 miliarde de lei.
„Prin urmare, cifrele noastre, cu cifrele de la Finanţe, bat. Cifrele noastre sunt cifre pe care aseară le-am discutat cu cei de la Ministerul Finanţe”, a mai spus aceasta.
Întrebată de jurnalişti care este sursa de finanţare pentru toate aceste majorări, şefa de la Muncă a transmis: „toate aceste lucruri cred că vi le va explica cu plăcere colegul meu, dl. ministru Boloş (Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, n.r.)”. În ceea ce priveşte ponderea pensiilor speciale după recalcularea lor în bugetul total, ministrul a subliniat că pensiile de serviciu se plătesc din bugetele sectoriale.
Nu în ultimul rând, Bucura-Oprescu a exclus posibilitatea ca banii să fie daţi eşalonat după recalcularea pensiilor în luna septembrie, pentru ca presiunea pe buget să fie mai mică, precizând că „în luna septembrie vom avea deja aplicată integral legea”.
„Şi asta plecând nu doar de la o opţiune imediată, datoria faţă de români, dar şi de la condiţiile la care România s-a angajat prin PNRR. Angajamentul pe care noi ni l-am luat este acela că vom veni cu un act normativ la care nu facem modificări ad-hoc, căruia îi demonstrăm sustenabilitatea şi la care ulterior nu vom mai veni cu condiţii derogatorii. De altfel, acolo avem nişte elemente foarte clare pe care noi, echipa de la Ministerul Muncii, a trebuit să le îndeplinim. Condiţionalităţi foarte complicat de rezolvat pentru România şi pe care ne-am străduit să le rezolvăm. Şi atunci este foarte clar că ne aflăm în interiorul unor angajamente pe care ni le-am asumat şi pe care, sigur, atâta timp cât ni le-am asumat, trebuie să fim în stat, un cuvânt”, a mai spus ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
Sursa AGERPRES
Articolul Legea pensiilor aprobată de Guvern: cât din PIB înseamnă două creşteri ale pensiilor în 2024? apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
