Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind înfiinţarea Muzeului Regional ‘Memorialul Golgota Bucovinei’.
Legea, care a fost trimisă la promulgare pe 3 iulie, înfiinţează muzeul ca instituţie publică de importanţă regională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii.
‘Fără a pune în discuţie prilejul, scopurile şi obiectivele urmărite de legea trimisă la promulgare, considerăm că aceasta conţine o serie de dispoziţii inaplicabile şi instituie un regim juridic neclar al instituţiei înfiinţate, al bunurilor care formează obiectul colecţiilor muzeului, respectiv cu privire la competenţele autorităţilor publice şi persoanelor de drept privat implicate în procesul de înfiinţare, dar şi în gestionarea curentă a activităţii muzeului, aspecte ce impun reanalizarea legii de către Parlament’, afirmă şeful statului în cererea de reexaminare.
Preşedintele Iohannis apreciază necesară clarificarea statutului juridic al muzeului nou-înfiinţat, date fiind reglementările diferite aplicabile unui muzeu de drept public, respectiv unuia de drept privat. El indică faptul că, deşi legea menţionează că muzeul se află în subordinea Ministerului Culturii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, administrarea acestuia se va realiza de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, persoană juridică de drept privat.
Iohannis menţionează că implicaţiile stabilirii unui anume statut juridic al unui muzeu sunt detaliate în cuprinsul Legii nr. 311/2003.
Potrivit şefului statului, din lege rezultă că raporturile juridice dintre Ministerul Culturii, în subordinea căruia se înfiinţează muzeul regional, şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor sunt neclare în ceea ce priveşte atribuţiile concrete ale acestora din perspectiva organizării concursului de proiecte de management, a atribuirii contractului de management, a modalităţilor de finanţare, a constituirii patrimoniului iniţial al acestuia, a edificării construcţiei pe terenul pus la dispoziţie cu titlu gratuit pe toată perioada de existenţă a construcţiei de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, a obţinerii autorizaţiilor prevăzute de lege şi chiar a titularului acestora.
Iohannis invocă şi neclaritatea cu privire la dispoziţiile legale aplicabile Muzeului Regional ‘Memorialul Golgota Bucovinei’.
El mai afirmă că legea conţine o serie de alte dispoziţii care vin în contradicţie cu prevederile Legii muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003.
Şeful statului invocă şi neclaritatea cu privire la competenţa aprobării regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului de ordine interioară.
‘Considerăm că prevederile legii supuse reexaminării, pe o parte, şi dispoziţiile din Legea nr. 311/2003, (…) pe de altă parte, stabilesc competenţe diferite de aprobare a regulamentului de organizare şi funcţionare, lipsind norma de claritate şi generând confuzie sau chiar imposibilitatea aplicării sale, contrar standardelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie’, spune Klaus Iohannis.
În opinia sa, există neclaritate şi în ceea ce priveşte regimul juridic al bunurilor care alcătuiesc patrimoniul muzeului.
Conform preşedintelui, legea supusă reexaminării nu stabileşte clar dacă muzeul şi colecţiile sale se vor afla în proprietate publică şi dacă muzeul va deţine bunuri mobile şi imobile. De asemenea, nu este clar dacă colecţiile publice ale muzeului vor fi în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice sau dacă bunurile şi colecţiile sale vor avea un regim juridic mixt, dat fiind că legea se limitează la a enumera sursele din care se poate constitui patrimoniul muzeului.
‘O asemenea neclaritate este de natură să afecteze buna administrare a muzeului şi conservarea bunurilor de patrimoniu cultural. De asemenea, este neclar modul în care se va putea aplica art. 4 alin. (2) din legea supusă reexaminării, conform căruia patrimoniul muzeului poate fi îmbogăţit şi completat prin bunuri date în administrare de către Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, întrucât această comisie nu are personalitate juridică şi, prin urmare, nu poate deţine şi nici transmite patrimoniu’, mai indică Iohannis.
Şeful statului mai consideră că prevederea potrivit căreia ‘bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea muzeului se gestionează potrivit prevederilor legale în vigoare, conducerea instituţiei fiind obligată să aplice măsurile prevăzute de lege, în vederea protejării acestora’ este una mult prea generală, iar în contextul neclarităţii celorlalte norme aplicabile este de natură să genereze confuzie cu privire la gestionarea patrimoniului muzeal.
Şi acordarea titulaturii de muzeu de importanţă regională vine în contradicţie cu unele prevederi ale Legii nr. 311/2003, mai transmite preşedintele.
El susţine că, chiar dacă printr-o prevedere din legea supusă reexaminării se derogă în mod expres de la procedura înfiinţării unui muzeu regional, toate celelalte dispoziţii rămân aplicabile în cazul Muzeului Regional ‘Memorialul Golgota Bucovinei’. Legea supusă reexaminării prezumă existenţa unor bunuri semnificative în plan regional, enumerând potenţialele surse de constituire a patrimoniului muzeului, fără a institui însă şi o normă care să permită verificarea respectării standardelor minime pentru calificarea unui muzeu drept muzeu regional, mai explică şeful statului.
‘În consecinţă, este neclar cum vor fi aplicate şi respectate standardele (…) Legii nr. 311/2003 şi care este modalitatea de corelare a dispoziţiilor din legea supusă reexaminării cu normele (…), de la care legea nu derogă’, spune el.
Iohannis evidenţiază că se impune reanalizarea conţinutului normativ al legii luând în calcul şi faptul că în arealul geografic respectiv este organizat şi funcţionează Muzeul Naţional al Bucovinei.
