Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii prin care Comitetul Olimpic şi Comitetul Paralimpic primesc 1%, respectiv 0,2% din taxele pe jocurile de noroc.
Actul normativ sesizat la CCR vizează modificarea şi completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru completarea art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.
‘Legea transmisă la promulgare prevede că 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces în cazinouri şi cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, iar 0,2% ca venit al Comitetului Naţional Paralimpic. Astfel, taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, respectiv Comitetului Naţional Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obţinute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entităţi, cu statut juridic de asociaţie’, spune şeful statului în sesizare.
Potrivit preşedintelui Iohannis, contrar prevederilor în vigoare, legea transmisă la promulgare instituie cadrul juridic necesar utilizării respectivelor taxe bugetare în afara sistemului bugetar.
‘Având în vedere statutul Comitetului Olimpic Sportiv Român şi al Comitetului Naţional Paralimpic, acestea sunt asociaţii, persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, astfel că nu pot fi exceptate de la rigorile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. Ţinând cont de toate aceste aspecte, considerăm că legea transmisă la promulgare intră în contradicţie cu principiile bugetare consacrate de art. 8 şi art. 10 din Legea nr. 500/2002, fiind afectată calitatea actului legislativ şi, în consecinţă, creând o stare de insecuritate juridică, respectiv o atingere a încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertenţa textelor legale mai sus amintite creează o situaţie obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiţi de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetăţenilor la o interpretare universală a legislaţiei fiscal-bugetare. Acest lucru este de natură să afecteze existenţa şi respectarea principiilor legale şi constituţionale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanţilor la relaţiile fiscal-bugetare. Prin modul defectuos de legiferare, soluţia legislativă adoptată de Parlament a creat o incertitudine juridică referitoare la existenţa şi respectarea normativă a principiilor legislative bugetare şi a principiului constituţional al universalităţii drepturilor şi a obligaţiilor, având în vedere că posibilitatea fiecărei persoane de a se conforma obligaţiilor legale şi de a beneficia de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietăţii legislative create prin norma dedusă instanţei de contencios constituţional’, arată şeful statului.
El subliniază că legea contravine Constituţiei privind universalitatea drepturilor şi obligaţiilor.
Şeful statului apreciază şi că o asemenea reglementare incoerentă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii, este în evidentă discordanţă şi cu prevederile legislative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.
‘Prin urmare, considerăm că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului supremaţiei legii şi principiului securităţii raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, aşa cum acestea îşi găseşte expresia în art. 1 alin. (5) din Constituţie, raportat la Legea nr. 24/2000 şi dezvoltat într-o bogată jurisprudenţă constituţională, cât şi, pe cale de consecinţă, prevederilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept din Legea fundamentală’, spune preşedintele Iohannis, care solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională.
