Aderarea României la OCDE trebuie văzută ca un proces de realizare a schimbărilor prioritare în administraţia din ţara noastră şi nu privită ca un scop în sine, a declarat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru procesul de aderare la OCDE, Luca Niculescu.
Acesta a participat, marţi, la Palatul Victoria, la o dezbatere despre capacitatea de inovare a administraţiei, eveniment organizat în marja misiunii de lucru a OECD în România, având ca obiect lansarea oficială a ‘Raportului de evaluare a capacităţii de inovare’, rezultat al demersurilor derulate pe parcursul acestui an, în cadrul Componentei 5 ‘Inovarea sectorului public’.
‘Aderarea la OCDE implică un efort administrativ larg şi de durată. Este, probabil, unul dintre testele cele mai importante ale administraţiei, având în vedere faptul că România va fi evaluată în 26 de domenii şi va trebuie să internalizeze peste 230 de instrumente juridice la nivelul legislaţiei, politicilor şi practicilor noastre. Este un proces în care avem de aprofundat cooperarea între diversele instituţii cu alocare de competenţe şi cu o abordare cât mai completă a problemelor actuale’, a declarat Luca Niculescu.
El a adăugat că procesul de aderare la OCDE este unul de transformare, care se va aplica pe termen lung şi după ce România va deveni membră a organizaţiei.
‘Administraţia română are şansa de a folosi procesul de aderare ca pe o pârghie pentru a stimula transformarea sectorului public prin abordări inovatoare, sistemice, aşa cum indică şi raportul OCDE care va fi lansat azi. Sunt aspecte esenţiale pentru funcţionarea noastră viitoare, fie că vorbim despre transparenţă, despre integritate sau despre eficienţa sectorului public’, a afirmat Niculescu.
Acesta a punctat şi importanţa încrederii acordată administraţiei de către cetăţeni, ca o componentă a rezilienţei interne.
‘O administraţie bună generează încredere, iar încrederea în administraţie, şi vorbesc despre administraţiile din lumea întreagă, este, mai ales în aceste zile, pusă la încercare. Criza generată de pandemie ne-a demonstrat încă o dată că încrederea cetăţenilor este una dintre componentele care formează rezilienţă socială internă, acel liant care ne uneşte în faţa provocărilor. Provocări pe care, din păcate, le vedem foarte des în aceste zile, să ne gândim numai la ce se întâmplă la est de noi. Analizele experţilor OCDE sugerează că una dintre modalităţile de a consolida încrederea în guvernanţă este îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi consolidarea instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, avem nevoie ca administraţia să producă rezultate, iar proiectele derulate la centrul guvernului (…) vor contribui la fundamentarea priorităţilor de guvernanţă publică ale României’, a declarat Niculescu.
La rândul său, secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, a reiterat faptul că aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv major al României, subliniind că Executivul trebuie să asigure suportul necesar în acest proces pentru atingerea ţintelor propuse referitoare la ‘guvernare deschisă, dezvoltare durabilă, digitalizare, integritate publică, inovarea sectorului public şi coordonarea la centrul Guvernului’.
‘Implementarea cu succes a proiectelor va conduce la consolidarea sectorului public în a oferi servicii de calitate şi transparente cetăţenilor, precum şi la elaborarea de politici publice în aceste domenii în raport cu standardele, recomandările şi expertiza Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De asemenea, activităţile derulate în cadrul proiectelor reprezintă o prioritate a Secretariatului General al Guvernului, acestea fiind complementare cu o serie de activităţi, măsuri şi reforme pe care ni le propunem să le realizăm în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă’, a declarat Marian Neacşu.
El a punctat că evenimentul are rolul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la necesitatea consolidării capacităţii de coordonare la centrul Guvernului printr-o abordare ‘coerentă şi structurată’ a agendei publice de reforme guvernamentale.
În cadrul evenimentului, directorul adjunct al Directoratului pentru Guvernanţă Publică al OCDE, Janos Bertok, a făcut referire la rezultatele ‘Raportului de evaluare a capacităţii de inovare’, dar şi ale unui sondaj conform căruia patru din zece cetăţeni nu au încredere în executiv.
‘Imaginea de ansamblu nu este foarte promiţătoare. Sondajul arată că doar patru din zece cetăţeni au încredere în Guvern. Acest lucru este îngrijorător. (…) Ceea ce am învăţat, şi aceasta este revoluţionar în sine, este despre cum să construim încredere. Şi nu este vorba doar despre calitatea şi livrarea serviciilor oferite, ci şi despre modul în care politicile sunt concepute şi implementate. Transparenţa şi integritatea sunt cuvinte cheie, aflându-se la baza acestui program şi suntem încântaţi să lucrăm împreună şi să trecem dincolo de proiectele individuale şi să vă ajutăm în acest sens’, a spus el.
Janos Bertok a evidenţiat că în timpul pandemiei, în domeniul educaţiei, România a folosit inovaţia şi a remarcat, totodată, demersurile făcute în vederea digitalizării. El a menţionat că OECD va susţine implementarea reformelor necesare, astfel încât instituţiile publice să fie mai responsive.
‘Practic, vedem angajamente puternice luate de guvernul român şi întrebarea noastră este cum putem păstra acest moment şi îl putem scala la mai multe angajamente. Am văzut astfel de angajamente şi planuri de acţiune. Abia aşteptăm să continuăm ceea ce am început. (…) Există aşteptări din partea societăţii privind livrarea serviciilor publice, dar şi aşteptări cu privire la a aduce anumite elemente, aşa cum arată sondajul nostru. Conform acestuia, mai mult de jumătate din instituţii se aşteaptă să existe mecanisme mai coordonate’, a spus Janos Bertok.
