Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, că nu Parlamentul decide dacă o persoană este îndreptăţită să ocupe o funcţie în România, iar dezbaterea solicitată de AUR privindu-l pe Raed Arafat este ‘un demers politicianist, construit într-un registru revanşard’.
Bode a participat, la solicitarea grupului parlamentar AUR, la ‘Ora Guvernului’, tema dezbaterilor fiind ‘Calitatea deţinută de domnul secretar de stat Raed Arafat în cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă’.
‘Separaţia puterilor în stat este un principiu constituţional de bază. Dar, pentru unii se pare că respectarea Constituţiei este doar facultativă. Puterea legislativă nu poate interfera cu puterea judecătorească, iar plenul Camerei Deputaţilor nu este instanţă de judecată. Nu noi decidem aici dacă o persoană este îndreptăţită să ocupe o funcţie în statul român. În situaţia dată, competenţa de a se pronunţa aparţine instanţei de judecată, învestită cu soluţionarea unei astfel de cauze’, a afirmat ministrul.
El a precizat că i se cer explicaţii despre o numire în funcţie care nu s-a petrecut în mandatul său, ci în urmă cu 8 ani.
‘Cred că realizaţi cu toţii absurdul şi penibilul situaţiei şi sunt convins că majoritatea dintre dumneavoastră nu rezonează cu acest tip de politică. Un demers politicianist, construit într-un registru revanşard, deşi axat strict pe obţinerea unui eventual beneficiu de imagine. Un beneficiu mic, în opinia mea, egal cu zero’, a completat Lucian Bode.
Ministrul a amintit că atât numirea, cât şi eliberarea din funcţie a secretarilor de stat reprezintă atributul prim-ministrului.
Potrivit acestuia, Arafat a fost numit în funcţie în 2014, în baza unei decizii a premierului de atunci, care a fost completată cu acte normative subsecvente care evidenţiază calitatea de şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
‘Mă aştept ca pentru liderii AUR să nu fie suficient nici măcar o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei, care ar putea infirma decizia Curţii de Apel Alba Iulia, iar judecătorul să fie chemat în Parlament pentru a-şi explica soluţia juridică’, a spus Bode.
El a adăugat că nu persoana care ocupă temporar o funcţie în arhitectura statului român trebuie să preocupe aşa mult, ci mai degrabă pregătirea acesteia şi modul de funcţionare a instituţiei respective.
‘Ce lăsăm fiecare în urmă este mult mai important decât discuţia despre persoana în sine. Mă întreb, aşadar, când o să reuşim să depăşim abordările superficiale şi când vom trece la următorul nivel de a înţelege şi face politică? Aş vrea să nu rămână o întrebare retorică şi să acţionăm cât nu e prea târziu. A devenit deja obositor acest fel de a face politică, obositor pentru cetăţeni deopotrivă şi descalificant pentru clasa politică’, a susţinut ministrul de Interne.
Curtea de Apel Alba Iulia a constatat la sfârşitul lunii martie că, din documentele depuse până în prezent într-un dosar aflat pe rolul său, nu rezultă că secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat are calitatea de reprezentant al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, admiţând excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru DSU a acestuia invocată de o reclamantă.
‘Admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru DSU a domnului doctor Raed Arafat, cu consecinţa anulării actului de procedură întocmit, respectiv a întâmpinării şi notelor depuse, urmând ca DSU să fie citat pentru următorul termen de judecată. (…) Admite în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de MAI, urmând ca din acest moment acesta să dobândească calitatea de intervenient în interesul pârâtului Guvernul României. Cu drept de recurs odată cu fondul. Prorogă pentru termenul viitor de judecată discutarea excepţiilor şi a cererii de denunţare ca fals a înscrisurilor semnate de domnul dr. Raed Arafat’, se arăta în soluţia pe scurt postată pe portalul CA Alba Iulia.
Dosarul are ca obiect judecarea solicitării depuse de către reclamanta Nicoleta Monica Petruţ de anulare a mai multor hotărâri de guvern date în contextul pandemiei de COVID-19 şi anume 394/2020, 476/2020, 553/2020 şi 932/2021.
