Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a declarat, vineri, că restaurarea Muzeului Naţional de Istorie a României ar trebui să fie finalizată în cinci ani.
‘Primul pas este să facem proiectul, care a dus la eşecul exerciţiului financiar precedent, din cauza unui mod greşit de a aborda această chestiune. Vom face proiectul în maxim un an de zile, iar următorii trei ani să fie de construcţie şi încă un an de zile de finisaje, spaţii de expunere ş.a.m.d. Deci, ar trebui să fie în cinci ani de zile gata’, a spus Romaşcanu, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că vechiul proiect de restaurare ‘a fost dat la întors, pentru că, din păcate, în româneşte caietul de sarcini a sunat într-un fel, în englezeşte a sunat în alt fel’.
‘Încă nu ştim. Au fost nişte procese acolo. Cert este că cine câştigase nu câştigase ce trebuia să facă. Şi acest tip de a face lucrurile nu va mai fi abordat’, a adăugat Romaşcanu.
Potrivit lui Bogdan Trîmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, Muzeul Naţional de Istorie lucrează deja la tema de proiectare şi nota conceptuală.
‘Deja, Muzeul Naţional de Istorie lucrează la tema de proiectare şi nota conceptuală, pe care trebuie să le primim anul acesta. Din ianuarie 2023, putem să lansăm licitaţia pentru studiul de fezabilitate, apoi facem licitaţie pentru proiect tehnic plus execuţie, împreună’, a explicat Trîmbaciu.
Lucian Romaşcanu a reamintit vineri că ‘s-a încheiat toată partea birocratică pentru semnarea celui de-al treilea acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pe o sumă de aproximativ 214 milioane de euro, parte de împrumut, urmând ca de la bugetul de stat să se aloce diferenţa de până la 27 de milioane de euro, pentru proiecte de refacere, restaurare, reconstrucţie de monumente istorice’.
‘Şi nu trebuie să uit să menţionez că aproape jumătate din aceşti bani, probabil 120 – 130 de milioane de euro, se vor duce către Muzeul Naţional de Istorie, una din petele rămase pe obrazul Ministerului Culturii şi pe ceea ce înseamnă spaţiu cultural românesc de până acum’, a spus ministrul Culturii.
Directorul general al MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu, declara pentru AGERPRES că restaurarea clădirii muzeului a început în septembrie 2002 şi s-a oprit în 2006, din cauza încălcării prevederilor legale privind investiţiile.
‘În 2015 am încercat să organizăm un concurs de soluţii, care, din păcate, a fost un mare eşec. Am pierdut mai bine de şase ani în dispute judiciare cu Ordinul Arhitecţilor. În acest moment se deschide o nouă perspectivă. Sper ca ea să fie una care să ducă la consolidarea clădirii, la restaurarea şi la refacerea muzeului şi deschiderea lui pentru public pentru că în acest moment, de 20 de ani, muzeul este doar parţial vizitabil’, preciza Oberlander Târnoveanu.
El reamintea că în momentul în care vor începe lucrările vor trebui relocate atât patrimoniul, cât şi laboratoarele şi birourile instituţiei.
‘Este o mare încercare, pentru că, până acum, niciun muzeu din România nu a trecut printr-un asemenea proces complex de a reloca patrimoniul, de a face un nou proiect şi apoi de a vedea refăcută clădirea, consolidată şi adaptată funcţionalităţii de muzeu, pentru că această clădire a fost construită între 1894 şi 1899 ca sediu al Poştei. Deci nu este o clădire pentru un muzeu şi mai ales pentru un muzeu modern din secolul al XXI-lea din Europa’, a mai spus directorul general al MNIR.
