Lucrările de refacere a pasajului rutier de la Piaţa Unirii vor începe în jurul datei de 20 iunie şi este preconizat să fie finalizate până la 1 septembrie, a anunţat primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, joi, într-o conferinţă de presă.
‘Pentru partea de punere în siguranţă a pasajului rutier (…), lucrările vor începe în jurul datei de 20 iunie, adică după ce şcolile şi grădiniţele îşi închid activitatea, şi depunem toate eforturile – şi sunt convins că vom reuşi acest lucru – să finalizăm până la data de 1 septembrie, astfel încât deranjul pe care-l creăm să fie redus la minim şi să profităm de perioada verii, în care traficul este uşor redus în Bucureşti. (…) Estimăm că vom opri circulaţia undeva în jurul datei de 20 iunie, astfel încât pe parcursul verii, până la începerea şcolii, să putem realiza integral aceste măsuri de punere în siguranţă’, a declarat Daniel Băluţă.
Vor fi făcute lucrări la sistemul de ventilaţie, iluminat, la sistemele de colectare a apelor pluviale.
‘Lucrările la planşeu vor începe în momentul în care vom avea elaborat proiectul tehnic. Pentru a-l avea, avem nevoie de studiu de fezabilitate, timpul estimat de lucru este între 12 şi 18 luni, există posibilitatea tehnică. Repet, 12-18 luni este timpul estimat pentru realizarea documentaţiei necesare începerii lucrărilor. (…) Planşeul Unirii este în fapt o lucrare complexă, o lucrare cu o componentă hidrotehnică extrem de importantă. Spre exemplu, ieri, pentru a face măsurile de care avem nevoie, a fost secată Dâmboviţa pe partea respectivă’, a spus primarul Sectorului 4.
Potrivit acestuia, expertiza realizată în 2017 arată că planşeul din zona Unirii este la nivelul patru din cinci de risc.
‘Cea mai periculoasă zonă astăzi este planşeul. A suferit degradări deosebite ale structurii de rezistenţă, astfel încât la expertiza care a fost făcută la nivelul anului 2017, din cinci puncte de risc, a fost situat la nivelul patru, nesatisfăcător. Astăzi, împreună cu un grup de profesionişti am început a doua expertiză, am început realizarea, practic, a studiului de fezabilitate necesar derulării acestei lucrări. De ce este importantă ea, în termeni simpli: pentru că eventuală surpare a acestui pasaj (…) presupune probleme deosebit de grave la metrou, inundarea galeriilor metroului, pentru că în acea zonă se găsesc tunelurile de la metrou, gândim la construcţiile existente, magazinul Unirea. Toate locuinţele de lângă magazinul Unirea ar putea fi afectate. Un astfel de incident ar duce la o reală catastrofă pentru oraşul nostru şi la pierderea de vieţi omeneşti’, a arătat primarul Băluţă.
El speră ca într-un an să se poate încheia studiul de fezabilitate, după care să se realizeze proiectul tehnic şi să înceapă ‘manevrele efective de consolidare sau înlocuire, pentru că specialiştii vor decide acest lucru’.
Decanul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, conf. univ. dr. ing. Adrian Burlacu, a afirmat că problemele din zona Unirii ‘sunt multe, vechi şi necesită o abordare etapizată, având în vedere locaţia ultracentrală, dar şi fluxul ridicat atât de maşini, cât şi de pietoni’.
‘Am propus o etapizare din perspectiva abordării în prima fază a pasajului rutier, pentru a îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a circulaţiei, având în vedere numărul mare de autovehicule care folosesc acest pasaj şi starea precară a actualelor finisaje ale pasajului, care pun în pericol siguranţa circulaţiei. În plus, în cadrul acestei prime etape o să abordăm situaţia utilizatorilor vulnerabili ai structurii rutiere, în acest caz particular vorbim de motociclişti. Deci, practic, elementele pe care le vom aduce în plus la această primă fază iniţială au rolul de a îmbunătăţi circulaţia motocicliştilor în acest pasaj. În a doua etapă urmează lucrări mai consistente din punct de vedere al refacerii hidroizolaţiei. (…) Cu tot ceea ce ne propunem să facem în această zonă sunt convins că o să îmbunătăţim considerabil siguranţa participanţilor la trafic’, a explicat Adrian Burlacu.
Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a spus că lucrarea din zona Unirii este una complexă, precizând că aceasta este o ‘infrastructură critică a municipiului Bucureşti, este în stare avansată de degradare ca urmare a condiţiilor care există sub pasaj şi a trecerii timpului şi, deci, necesita o intervenţie rapidă’.
‘Am solicitat tuturor celor implicaţi să încercăm să suplimentăm forţele, să suplimentăm mijloacele pentru ca reabilitarea să fie făcută într-un timp cât mai scurt posibil, având în vedere complexitatea deosebită a lucrării. (…) Vom lua toate măsurile pentru ca traficul să se desfăşoare cât de cât în condiţii bune şi, de asemenea, să încercăm să scurtăm perioada în care acest disconfort este prezent’, a declarat Toni Greblă.
Pasajul Unirii a fost construit în anii 1986-1987, are o lungime de aproximativ 800 de metri, o lăţime de 14 metri, două benzi de circulaţie pe fiecare sens şi este tranzitat zilnic de peste 60.000 de maşini.
Planşeul de la Pasajul Unirii a fost realizat în anii ’70. Construcţia din beton acoperă râul Dâmboviţa pe lăţimea de 32 de metri şi pe lungimea de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran Unirii.
Printre defectele şi degradările planşeului se numără: armături fără strat de acoperire; infiltraţii produse de lipsa sau deteriorarea hidroizolaţiei; degradări ale căii pe pod şi ale trotuarelor; fisuri şi crăpături, din contracţie; deteriorări serioase ale betonului; lipsa pantelor de scurgere a apelor pe pod.
