Imnul ‘Deşteaptă-te, române!’ este un reper al identităţii noastre naţionale şi oferă lumii întregi, atunci când este intonat, o reprezentare muzicală şi simbolică a acesteia, arată Ministerul Afacerilor Externe.
Într-o postare pe pagina de Facebook, MAE menţionează că, însoţind momentele importante din activitatea diplomatică a României la nivel internaţional, Imnul ţării exprimă şi solidaritatea românilor de pretutindeni.
‘Intonarea Imnului în străinătate, cu prilejul ceremoniilor oficiale, festivităţilor şi momentelor solemne, evenimentelor de celebrare a Zilei Naţionale sau sărbătorirea victoriilor româneşti în competiţiile sportive internaţionale, constituie un moment solemn şi un motiv de mândrie. Alături de stema ţării, sigiliul statului, Ziua Naţională şi drapelul tricolor, imnul ‘Deşteaptă-te, române!’ poartă o însemnătate specială pentru misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, contribuind la promovarea identităţii culturale româneşti şi la dezvoltarea legăturilor cu comunităţile de români din ţările gazdă’, precizează joi sursa citată.
Joi este marcată în România Ziua Imnului Naţional.
La 29 iulie 1848, ‘Deşteaptă-te, române!’ a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ‘Un răsunet’ de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie – iulie 1848 al suplimentului ‘Foaie pentru minte, inimă şi literatură’, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn ‘o adevărată Marseilleză românească’.
Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, ‘Deşteaptă-te, române!’ a fost ales, imediat după decembrie 1989, Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.
