Mai multe organizaţii nonguvernamentale, printre care Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch şi Asociaţia Respiro, le solicită parlamentarilor să înlăture limitările privind negocierile colective şi dreptul la protest, pe motiv că au fost impuse ‘arbitrar’ prin legislaţia privind starea de urgenţă.
Potrivit unui comunicat al Centrului de Resurse pentru participare publică, transmis AGERPRES, conform Legii nr. 55/2020 privind măsuri pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, contractele colective de muncă şi actele adiţionale rămân active pe întreaga durată a stării de alertă şi pentru 90 de zile de la încetarea acesteia. În acelaşi timp, legislaţia privind dialogul social prevede că, pe durata de valabilitate a unui contract colectiv, nu pot fi declanşate conflicte colective şi grevă. Aceasta face ca în orice domeniu în care există un contract colectiv de muncă conflictele colective să fie ilegale, a atras atenţia Centrul de Resurse pentru participare publică.
Potrivit sursei citate, Legea nr. 55/2020 interzice, pe durata stării de alertă, iniţierea conflictelor colective de muncă într-o serie de domenii considerate esenţiale: unităţile sistemului energetic naţional, cele operative de la sectoarele nucleare, cele cu foc continuu, cele sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
‘Aceste măsuri, care au fost rezonabile pe termen scurt, devin împovărătoare după aproape doi ani de stare de urgenţă şi stare de alertă. Conform legii, durata maximă a unui contract colectiv de muncă este de doi ani, deci aproape toate aceste contracte au expirat şi ar trebui iniţiate noi negocieri. În foarte puţine cazuri, din proprie iniţiativă, angajatorii au acceptat noi negocieri. În general, contractele au fost prelungite automat, conform legii’, susţin organizaţiile semnatare.
Potrivit acestora, situaţia economică s-a schimbat, inflaţia foarte mare se suprapune cu ‘creşterea galopantă’ a costurilor cu energia, iar măsurile de compensare a scăderii puterii de cumpărare nu sunt suficiente.
‘Majoritatea angajaţilor din sectoarele în care există negocieri colective şi contracte colective de muncă au venituri care se poziţionează între salariul minim şi cel mediu, deci se află într-o situaţie de vulnerabilitate în faţa creşterii generalizate a preţurilor. În aceste condiţii, limitarea arbitrară a mecanismelor prin care îşi pot negocia un contract mai bun, adică negocierile colective, devine o limitare inacceptabilă a dreptului la muncă şi cele ce derivă din acesta’, subliniază ONG-urile semnatare.
Potrivit sursei citate, suspendarea negocierilor colective poate duce la ‘situaţii limită’, cum este cea de la Societatea de Transport Bucureşti (STB).
‘Angajaţii nu au dreptul nici să reia negocierile colective, nici să iniţieze conflicte colective de muncă. Se văd astfel nevoiţi să recurgă la metode la limita legii, precum oprirea spontană a lucrului. Acest lucru duce la radicalizarea poziţiilor şi afectează inutil beneficiarii serviciului. În condiţiile unui conflict declarat conform legii, ar fi fost menţinute minim o treime din servicii’, au atras atenţia ONG-urile semnatare.
Angajaţii Societăţii de Transport Bucureşti (STB) au decis suspendarea acţiunii de protest şi reluarea activităţii după cinci zile în care transportul public din Bucureşti a fost blocat.
