Recolta de mere, pere şi prune din această toamnă a fost precontractată de magazinele de legume-fructe din municipiile Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Borşa, Vişeu şi Târgu Lăpuş, a declarat, luni, pentru AGERPRES, vicepreşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Maramureş, Gheorghe Vlad.
‘Anul acesta, undeva în a prima decadă a lunii decembrie, o sa livrăm pe piaţa locală o parte din recolta de mere, pere şi prune uscate, direct pe piaţa locală. (…) Cred că e pentru prima dată în ultimii zece ani de activitate când reuşim să valorificăm aproape întreaga recoltă pe piaţa organizată. Un avantaj îl reprezintă şi existenţa în mai multe oraşe din judeţ a magazinelor specifice, adică, legume-fructe. Încă nu am stabilit preţul de livrare, dar, cred că o să mergem pe aceleaşi preţuri ca în anii trecuţi. Pomicultorii asociaţi sunt foarte mulţumiţi că reduc din munca de distribuire spre alte judeţe transilvane şi reuşesc să vândă totul mai aproape de casă. Avantajul unei livrări apropiate se va resimţi şi-n preţul final de cumpărare din magazin’, a spus Gheorghe Vlad.
Acesta a mai spus că anul viitor pomicultorii vor trebui să ia în calcul construcţia unui depozit destinat fructelor.
‘Se simte nevoia unui spaţiu de depozitare adecvat, un spaţiu corespunzător cu ventilaţie şi capacităţi de depozitare mulţumitoare, altfel toţi o să avem de pierdut. Anul viitor, devreme va trebui să luăm în calcul construcţia unui depozit într-unul din satele apropiate municipiului Baia Mare. Investiţia e foarte necesară şi în felul acesta suntem şi mai aproape de oraş. (…) Dacă firmele mici din domeniul panificaţiei deţin depozite, cred că şi noi putem acest lucru’, a mai precizat Gheorghe Vlad.
Fostele culturile pomicole din judeţul Maramureş au fost preluate în îngrijire de fermieri asociaţi, alte culturi noi au fost înfiinţate în ultimi ani din granturi europene, iar pomicultorii individuali au readus în livezi soiurile de măr Delicios, Delicios Auriu, Ionathan, Citron, pe lângă alte soiuri importate şi adaptate.
Până la sfârşitul anilor ’90, Maramureşul deţinea peste 25.000 de hectare cultivate cu pomi fructiferi, însă la începutul anilor 2000, suprafaţa cultivată şi exploatată a scăzut la 5.000 de hectare.
‘Deşi Maramureşul a fost renumit în ţară pentru culturile pomicole, imediat după 90, fostele IAS-uri, CAP-uri, dispărând, plantaţiile de meri au fost abandonate şi în foarte puţine cazuri preluate individual. Undeva prin anii 2000, tendinţa de reactivare a culturilor şi lansarea de noi culturi a prins viaţă, iar acum avem numeroşi fermieri care aduc pe piaţă aproape tot timpul anului mere, pere, prune, caise, piersici sau cireşe. Reîntoarcerea la culturile pomicole a fost determinată de invazia merelor importate din Ungaria şi Polonia. Partea pozitivă e că acum micile şi marile magazine din judeţ preferă fructele livrate de producătorii locali. E un mare avantaj, iar fermierii au prins curaj, au făcut investiţi, au cumpărat sau arendat terenuri pentru înfiinţarea noilor culturi. Şi această tendinţă e încă menţinută’, a spus directorul Centrului de Consultanţă Agrară Maramureş, Mirela Vereş.
Pe lângă desfacerea fructelor prin magazinele de specialitate, fermierii oferă produsele spre vânzare pe piaţa liberă şi la singurul târg săptămânal organizat de o asociaţie de profil.
