Noi materiale arheologice au fost descoperite de muzeografi în situl Custura Cetăţelei, inclusiv într-o peşteră apropiată, unele datând din epoca târzie a bronzului, a informat, luni, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
Conform aceleiaşi surse, primele materiale arheologice la Sălniţa ‘Custura Cetăţelei’ au fost identificate în anul 2018 cu ocazia unei cercetări de teren efectuate de Marius Ardeleanu .
‘Artefactele identificate la suprafaţă, pe pantele nord-estică, estică şi sud-vestică a Custurii constau în fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î.Chr.), respectiv perioadei medievale (secolele XIII-XIV d.Chr.).Pornind de la informaţiile menţionate mai sus, muzeul băimărean a întreprins, în perioada 2019-2020, cercetări arheologice intruzive (săpături arheologice) pe dealul ‘Custura Cetăţelei’. Bunurile culturale mobile descoperite în urma acestor investigaţii aparţin eneoliticului final/epoca timpurie a bronzului (cultura Coţofeni, 3.500-2.500 a.Chr.), epocii târzii a bronzului (cultura Suciu de Sus, a doua jumătate a mileniului II a.Chr.) şi perioadei medievale (sec. XIII-XIV p.Chr.). Zidul de incintă ridicat în evul mediu a fost documentat pe întreaga porţiune păstrată, constatându-se că în mai multe locuri pietrele fasonate erau legate între ele cu mortar’, precizează informarea muzeului.
Prezenţa pe ‘Custura Cetăţelei’ a vestigiilor aparţinând culturii Coţofeni a determinat colectivul şantierului arheologic să-şi îndrepte atenţia către peşterile din vecinătatea acesteia, cunoscut fiind faptul că aceste comunităţi obişnuiau să folosească peşterile pentru locuire sau adăpost.
Una dintre aceste peşteri, numită ‘Şura Dracului’, cu o lungime de 16 m şi un portal larg de 5 m şi înalt de 6 m, este situată sub şaua de legătură ce duce la ‘Custura Cetăelei’, pe partea nordică a ei, respectiv pe malul stâng a râului Lăpuş.
În anul 2021, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare, a demarat primele săpături arheologice în peştera de la ‘Sura Dracului’. Săpăturile au scos la lumină numeroase fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, dar şi câteva din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus, precum şi oase de animale, fapt care indică o locuire, chiar şi temporară, în acest loc.
