Maria Krause (FiecareVot): E nevoie de un Cod electoral care să stabilească anumite reguli pentru toate alegerile

Maria Krause, reprezentantul iniţiativei civice FiecareVot pentru observarea alegerilor şi referendumurilor, a pledat, luni, pentru elaborarea unui Cod electoral care să unifice legislaţia în domeniu, stabilind anumite reguli pentru toate scrutinurile. ‘Codul electoral este una dintre cele mai importante recomandări ale FiecareVot de la începutul observării, dacă nu cea mai importantă şi avem o speranţă, pentru că urmează câţiva ani fără niciun scrutin, că data viitoare va arăta altfel peisajul electoral, dacă legislaţia va fi modificată şi simplificată şi dacă se vor elimina anumite discrepanţe şi contradicţii din legi’, a spus Krause, expert electoral independent. Maria Krause a declarat pentru AGERPRES că legislaţia electorală din România nu este unificată, fiecare tip de scrutin beneficiind de o lege proprie. ‘Legile electorale – legea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale ş.a.m.d. – conţin uneori reglementări care nu se potrivesc, procedurile sunt, câteodată, mult diferite, se mai încearcă armonizarea lor, aceasta dând naştere unei legislaţii din ce în ce mai stufoase, cu din ce în ce mai multe amendamente greu de urmărit. De asemenea, o serie de lacune sau prevederi contradictorii din aceste legi determină Biroul Electoral Central şi Autoritatea Electorală Permanentă să ia decizii în interpretarea legii la fiecare scrutin şi care complică şi mai mult cadrul legislativ. Având în vedere că această situaţie persistă de multă vreme, se impune o schimbare şi o unificare a cadrului legislativ într-un Cod electoral, care să conţină un cod de procedură, care să stabilească anumite reguli pentru toate alegerile’, a explicat Krause. Reprezentanta FiecareVot, care a participat la o conferinţă de presă dedicată prezentării unui Raport preliminar privind observarea alegerilor parlamentare, şi-a exprimat speranţa ca, la viitoarele alegeri, reprezentanţii acestei iniţiative vor putea observa şi şedinţele comisiilor electorale. ‘Pentru că asta este o altă recomandare importantă de-a noastră şi, din câte am înţeles, calea să se întâmple asta ar cam fi, să se introducă o prevedere legală. Eu ştiu că de fiecare dată când s-a constituit un BEC, noi am făcut o cerere să observăm şedinţele BEC. Niciodată nu ni s-a permis, sper că peste patru ani, când o să avem din nou alegeri la termen, asta o să fie în lege, şi anume că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice, conform Recomandării Comisiei de la Veneţia’, a mai spus Maria Krause. Potrivit raportului, prezentat de Septimius Pârvu, expert în bună guvernare şi procese electorale în cadrul Expert Forum, şi Maria Krause, alegerile parlamentare au reprezentat un proces competitiv, cu opţiuni electorale multiple, ziua alegerilor desfăşurându-se ‘ordonat, sub auspiciile unei participări reduse a alegătorilor’. ‘Autorităţile au organizat procesul eficient, dar mai multe reglementări esenţiale au fost publicate târziu şi nu au fost comunicate eficient. Deşi eforturile autorităţilor de a da alegătorilor carantinaţi şi izolaţi posibilitatea să voteze au fost mai vizibile decât la alegerile locale, legislaţia electorală şi-a arătat limitele’, se arată în document. Conform raportului, alegerile au fost organizate în general eficient de AEP, BEC, Ministerul de Externe, fiind de apreciat eforturile întreprinse de administraţia electorală de nivel inferior – birourile electorale de circumscripţie şi cele ale secţiilor de votare. Raportul menţionează că votul prin corespondenţă a fost organizat ‘eficient, cu opţiuni diferite pentru exercitarea dreptului de vot, dar anumite dificultăţi survenite la returnarea plicurilor prin corespondenţă, care au dat loc în spaţiul public unor acuzaţii speculative de fraudă, impun o analiză comprehensivă privind modul de organizare a procesului’. Totuşi, documentul remarcă faptul că ‘în ciuda dificultăţilor create de pandemie, în străinătate au fost deschise şi au funcţionat fără restricţii majore 748 de secţii de votare’. ‘FiecareVot consideră că introducerea votului prin corespondenţă ca metodă alternativă de vot este un aspect pozitiv, chiar dacă este necesar ca legislaţia şi procesul de implementare să fie îmbunătăţite’, precizează sursa citată. În privinţa campaniei electorale, subiectele abordate de partidele parlamentare existente în încercarea de a atrage voturi s-au înscris mai degrabă în contextul atmosferei politice deja polarizate decât în temele de interes real pentru alegători, ceea ce a lăsat loc ascensiunii unui partid nou, AUR, cu discurs naţionalist şi orientat către valori tradiţionale, care, capitalizând inclusiv nemulţumirea unora dintre alegători faţă de măsurile de siguranţă sanitară, a obţinut suficiente voturi pentru a trece pragul electoral, precizează raportul. Legislaţia privind finanţarea campaniilor electorale rămâne limitativă, fapt care a făcut ca transparenţa să fie scăzută, din cauza lipsei datelor privind contribuţiile competitorilor şi a unor raportări intermediare, din cauza perioadei de precampanie active, dar fără aplicarea regulilor de transparenţă din campanie. ‘Conform datelor furnizate de AEP, cinci partide (PSD, PNL, PMP, Pro România şi UDMR) au contribuit cu 94% dintre aceste fonduri, declarând sume per candidat de până la 52,2 mii lei. În acelaşi timp, Alianţa pentru Unirea Românilor a declarat 42.600 lei, mai puţin chiar şi decât unii candidaţi independenţi. AUR a înregistrat în competiţie 621 de candidaţi – un număr semnificativ pentru un partid relativ nou -, ceea ce indică cheltuieli echivalente cu 69 de lei pentru un candidat. Luând în considerare această statistică şi intensitatea campaniei desfăşurate de AUR, considerăm că suma declarată nu este realistă şi putem concluziona că aceste cheltuieli sunt mult prea mici pentru un partid care a primit peste 8% din voturile alegătorilor de la parlamentare’, se arată în raport. În privinţa numărării voturilor, în raport se evidenţiază că din eşantionul restrâns de secţii observate la numărare, într-un singur caz procedura nu a fost evaluată ca bună sau foarte bună. Procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiilor în 35% din cazuri, iar în 14% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi la completarea proceselor verbale. Un proiect derulat de Expert Forum în parteneriat cu Centrul pentru Resurse Civice, raportul este realizat în cadrul proiectului Observatori pentru alegeri parlamentare corecte şi sigure, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.