Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, afirmă că forţa constituţiilor rezidă în menţinerea păcii sociale prin instituirea ordinii constituţionale şi fiecare cetăţean are îndatorirea moral-politică şi juridică a respectării Legii fundamentale.
‘Orice constituţie, ca pact social suprem şi ordonator al sistemului socio-politic, trebuie să realizeze atât echilibrul, proporţionalitatea dintre autoritatea de stat şi libertatea ca valoare universală inerentă condiţiei umane, a statutului legal şi constituţional al fiecărui cetăţean, cât şi limitarea puterii statului în raporturile cu cetăţenii săi. Forţa constituţiilor rezidă în menţinerea păcii sociale prin instituirea ordinii constituţionale, fundament al sistemului juridic şi al regimului democratic al unei ţări. Cu toţii avem conştiinţa faptului că o constituţie aparţine unei comunităţi politice şi, în primul rând, cetăţenilor liberi şi egali în drepturi. De aceea, fiecare cetăţean are îndatorirea moral-politică şi juridică a respectării Constituţiei ca manifestare suverană a titularului puterii politice, lege a întregii cetăţi, care asigură temelia armoniei sociale, unitatea politică şi coeziunea societăţii noastre. Acesta este şi sentimentul predominant al cetăţenilor români, atunci când se referă la relaţia lor cu Legea fundamentală. Pentru aceştia, Constituţia reprezintă un ‘scut’ de apărare a drepturilor şi libertăţilor, o garanţie a valorii demnităţii lor’, a precizat Enache, în discursul susţinut la Adunarea Solemnă a celebrării a Centenarului Constituţiei României din 1923.
Preşedintele CCR a evidenţiat importanţa Constituţiei din 1923, ‘un document constituţional întemeietor al României’.
‘Constituţia din 1923, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă, în esenţă, un document constituţional întemeietor al României şi al identităţii sale politice între alte naţiuni ale acelui timp istoric. Actul Unirii şi întregirii României din 1918 a fost un act istoric de excepţională importanţă politică şi constituţională, iar în percepţia tuturor românilor a fost un act de dreptate istorică. Această înfăptuire crucială a Actului Unirii din 1918 a fost consfinţită în Constituţia din 1923. În acelaşi Act fundamental au fost consacrate la rang constituţional: limba română, ca limbă oficială a statului român, introducerea controlului judecătoresc de constituţionalitate a legilor, România fiind unul dintre puţinele state din Europa care implementa acest tip de control ce prefigura exigenţele actuale ale statului de drept şi ale democraţiei constituţionale; înfiinţarea contenciosului administrativ, principiul separaţiei puterilor, au fost recunoscute drepturile civile pentru femei şi s-au garantat libertatea presei, a întrunirilor, drepturile, libertăţile şi egalitatea în faţa legii inclusiv a minorităţilor naţionale, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie; Biserica creştină şi greco-catolică au fost recunoscute ca biserici româneşti. Într-o accepţiune generală, Constituţia din 1923 a fost considerată una dintre constituţiile-reper ale României, care a receptat în momentul realizării ei ideile liberalismului constituţional european, pe care le-a integrat necesităţilor istorice ale dezvoltării societăţii româneşti, fiind, astfel, un document juridic de valoare naţională’, a spus Marian Enache.
Potrivit acestuia, Constituţia din 1923 reprezintă ‘o valoare imaterială’ a tradiţiei şi a culturii constituţionale a României şi ‘exprimă un moment esenţial al formării statalităţii şi identităţii poporului român’.
La evenimentul organizat la Palatul Parlamentului participă preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, premierul Nicolae Ciucă, patriarhul Daniel, şefi de instituţii publice, conducătorii unor instituţii europene, parlamentari.
