Măsurile pentru prevenirea conflictelor dintre carnivore mari şi om sunt eficiente şi îşi dovedesc utilitatea, motiv pentru care Ministerul Mediului ar trebui să investească în aceste măsuri, a afirmat vineri, după o vizită la stâne în zona Padiş, Marius Berchi, managerul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores, derulat de WWF România.
‘Acum câteva zile, când s-a emis ordonanţa de urgenţă care prevede intervenţia în cazul atacurilor urşilor, Ministerul Mediului spunea că măsurile de prevenţie pe care le promovează organizaţiile de mediu nu s-au dovedit a fi eficiente. Însă, din ceea ce ştim noi, ministerul nu a investit absolut niciun leu în măsuri de prevenţie. Mai mult, în perioada 2005 – 2020, timp de 15 ani, singurii bani care s-au investit în măsuri de prevenţie – mă refer doar la garduri electrice şi la câini – au fost investiţii ale ong-urilor prin diverse proiecte, la o sumă totală de 250.000 de euro’, a declarat pentru AGERPRES Marius Berchi.
Echipa WWF România a organizat vineri o vizită de presă la două stâne, în zona Padiş din Parcul Natural Apuseni, în cadrul proiectului LIFE, în care sunt cuprinşi 16 parteneri din 15 ţări din Europa, cu mai multe activităţi, printre care şi cea de împărtăşire a celor mai bune practici pentru prevenirea conflictelor dintre carnivore mari şi om şi schimburi de experienţă între fermieri.
Cinci stâne din zonă au fost dotate anul trecut cu garduri electrice şi cu câte o pereche de câini din rasa Ciobănesc Carpatin Românesc, în colaborare cu asociaţia Fauna şi Flora Internaţional (FFI). FFI a donat, anul trecut, 151 de garduri electrice în zona Munţilor Apuseni.
”Concluzia ar fi că măsurile sunt eficiente şi asta o demonstrează şi datele statistice pe care le au colegii de la FFI, care au aplicat un chestionar tuturor celor 151 de beneficiari ai gardurilor electrice. Peste 90% din ei s-au declarat mulţumiţi şi au scos în evidenţă că au avut pagube mai puţine sau deloc. Iar prin vizita de azi la stâne am vrut să arătăm că există măsuri de prevenţie, pe care ministerul ar trebui să le promoveze şi că se pot accesa bani europeni pentru acestea”, a afirmat managerul de proiect.
Marius Berchi a mai precizat că toţi ciobanii cu care a vorbit s-au declarat mulţumiţi atât de garduri, cât şi de câini.
”Din spusele fermierilor am aflat că, dacă reuşesc să treacă de câini, gardurile ţin lupii, în special, la distanţă, pentru că ei creează mai mult probleme în zonă şi mai ales în timpul nopţii. Odată ce au încercat şi au fost curentaţi, nu vor mai încerca a doua oară. Chiar ieri, spunea unul dintre ei că a avut un atac de lup în timpul zilei, dar cu ajutorul câinilor a fost îndepărtat. Dacă anii trecuţi au avut pagube chiar şi de 10 oi, în anul acesta nu au mai înregistrat nicio pagubă”, a precizat Berchi.
Despre câinii din rasa Ciobănesc Carpatin Românesc, ciobanii au avut doar cuvinte de laudă, spunând că sunt mult mai activi decât cei pe care îi au ei şi foarte agili. Reprezentanţii WWF au constatat că aceştia sunt bine îngrijiţi, iar după contractul de comodat încheiat în momentul donării, va urma, desigur, donarea definitivă a acestora către ciobani.
În ce priveşte finanţarea măsurilor preventive, în Norvegia, de exemplu, la o populaţie mult mai mică de urşi, s-au alocat pentru acest an 14 milioane de euro, ”infinit mai mult decât ce a investit România – ONG-urile din ţară, nu statul”, a spus Berchi.
