MESERII UITATE Paleontologul sibian Nicolae Trif, singurul specialist în rechini fosili din România

Paleontologul Nicolae Trif este singurul specialist în rechini fosili din România şi lucrează la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, unde există cea mai mare colecţie de dinţi de peşti de la noi din ţară, care numără aproximativ 4.500 de exponate. Deşi pare greu de crezut, Nicolae Trif găseşte şi în prezent, în localităţile din apropierea municipiului Sibiu, dinţi de la rechini care au înotat în urmă cu zeci de milioane de ani, în marea care pe atunci se întindea unde astăzi este localitatea Turnu Roşu (judeţul Sibiu). Nu doar că găseşte aceşti dinţi de rechini fosili, dar este singurul specialist de la noi din ţară preocupat de studierea rechinilor care au existat în urmă cu peste 30 de milioane de ani. Pasiunea pentru paleontologie şi mai ales studierea rechinilor a apărut încă din facultate. ‘Care este povestea cu pasiunea? Am preluat-o de la o profesoară din facultate, care la rândul ei studia dinţii de rechini şi mi-a plăcut şi mie şi am început să caut şi să mă interesez. Prin 1996-1997, atunci am început să caut şi am continuat, am citit şi încet, încet, am învăţat practic, singur şi am profitat şi de faptul că muzeul are o colecţie foarte mare de dinţi de peşti. Trebuie să subliniez, pentru că de obicei se spune că sunt dinţi de rechini, dar doar o parte dintre ei sunt dinţi de rechini. Aceştia sunt dinţi de peşti osoşi, dinţi de crocodili şi aşa-numita Pisică de mare. În primul rând că este cea mai mare colecţie de dinţi de rechini fosili din România, doar că la nivel internaţional este o colecţie foarte mică. Ne mândrim cu ea la nivel local’, a declarat, pentru AGERPRES, paleontologul Nicolae Trif. Dinţii de rechini găsiţi de Nicolae Trif au în medie o vechime de 33 de milioane de ani. Pe atunci, în Marea Neagră trăiau câteva zeci de specii de rechini, iar acum mai sunt una – două, spune specialistul de la muzeul sibian. Cei mai spectaculoşi pentru vizitatorii Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu sunt dinţii mai mari, care au marginile zimţate, ca să taie mai bine, care aparţin unor rechini care se hrăneau cu mamifere marine. Rechinii care aveau dinţii cu marginile drepte mâncau doar peşti. Pentru specialişti, cei mai interesanţi sunt dinţii mici de rechin. Cel mai mare rechin care a trăit în urmă cu zeci de milioane de ani, Megalodon, avea 17 metri lungime, cât un autobuz din zilele noastre, dar pe atunci existau şi rechini lungi de 6-8 metri. ‘Dinţii mici sunt interesanţi pentru specialişti, cum sunt aceştia de câţiva milimetri. Dinţii mici reprezintă, de obicei, diversitate’, explică Nicolae Trif. Potrivit paleontologului sibian, dinţi de rechini fosili se găsesc în toată România, nu doar în judeţul Sibiu. Pentru a depista un dinte care a aparţinut unui rechin de acum zeci de milioane de ani, nu trebuie săpat adânc în pământ, ci sunt necesare doar cunoştinţe în domeniu. ‘Încă sunt depozitele acelea sedimentare. Nu trebuie să sapi, eu de obicei merg după ploaie. Natura îşi face singură treaba, în principiu, dar în ultima vreme s-a dezvoltat foarte, foarte mult vegetaţia (…). Dinţi de rechini se găsesc în multe judeţe din România’, spune Nicolae Trif. Meseria de paleontolog este pe cale de dispariţie la noi în ţară, din cauza dezinteresului elevilor pentru Geologie. ‘În România, Paleontologia nu este o ştiinţă foarte atractivă. Este în oarecum în curs de dispariţie, pentru că sunt foarte puţini studenţi la Geologie în toate cele trei centre universitare, Iaşi, Bucureşti, Cluj. Anul porneşte cu cel mult, un an bun, cu zece studenţi. Şi este un cerc vicios. Practic sunt tot mai puţini specialişti, este mai puţină popularizare, liceenii habar nu au ce înseamnă Geologie, şi mai puţin Paleontologie, şi atunci nu ai cum să ai studenţi. (…) În ultimii 170 de ani, în România, în afară de mine au existat patru cercetători. Primul a fost tot la Sibiu, în 1850. Eu sunt paleontolog. Pe peşti sunt eu, pe peşti cartilaginoşi şi mai este un băiat care face peşti osoşi la Piatra Neamţ. Rechini fac doar eu’, arată Nicolae Trif. România are un potenţial foarte mare de cercetare a rechinilor, estimează specialistul sibian. ‘Ce să zic? Dacă aici a fost mare, aici sunt şi eu. Potenţialul de descoperiri al României este foarte mare. Dacă te duci şi cauţi, şi găseşti. Pentru Europa suntem o mare pată albă’, a subliniat Nicolae Trif. Potrivit paleontologului care cercetează rechinii fosili. totul este pasiune, nu este vorba de o meserie care să te îmbogăţească financiar. ‘De asta mai funcţionez, pentru că sunt pasionat, în rest… Trebuie să fii pregătit să sacrifici financiar foarte mult. Câteodată ajungi la o limită (…)’, mărturiseşte specialistul muzeului sibian. Trif recunoaşte că a fost tentat să plece în altă ţară unde sunt şcoli de tradiţie legate de pasiunea lui, cum ar fi Franţa, Anglia, Belgia, Germania sau Olanda. Pentru unii, pasiunea pentru rechinii fosili şi studierea acestora pornind de la dinţi vechi de zeci de milioane de ani poate părea o ciudăţenie. ‘Cunoscuţii ştiu că eu caut oase. Cred că din nou vorbim de educaţie. Lumea nu ştie cu ce se mănâncă. Li se pare ciudat, dacă nu trece prin stomac sau prin buzunar, ei cred că e aproape de neînţeles’, descrie Nicolae Trif reacţia altora faţă de pasiunea sa. Dornic să descopere lucruri noi despre rechini, Nicolae Trif este unul din cei mai valoroşi specialişti români care transmit vizitatorilor, mai ales copiilor, de la Muzeul de Istorie Naturală, pasiunea pentru o lume fascinantă, care a dispărut în urmă cu peste 30 – 50 de milioane de ani. Ceea ce pentru majoritatea sibienilor reprezintă un loc de relaxare, Dealul Guşteriţei din municipiul reşedinţă de judeţ este unul din locurile valoroase pentru paleontologi şi pus în valoare în lucrări ştiinţifice de către Nicolae Trif. AGERPRES / (A – autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă)