Dezbaterile privind adoptarea unei noi strategii forestiere naţionale ar trebui să dureze câteva luni, pentru că este nevoie de lobby, de susţinere politică, de decidenţi la nivel de premier, pentru că altfel, în ritmul în care se desfăşoară lucrurile astăzi, ‘în 20 de ani riscăm să rămânem fără păduri’, a declarat, miercuri, jurnalistul Liviu Mihaiu, activist de mediu.
‘Dezbaterile acestea ar trebui să dureze cel puţin câteva luni bune, nu se poate o strategie fără un lobby şi o propunere, dacă vreţi, cartelată între partidele politice care vor să salveze România, pentru că, în ritmul în care ne aflăm astăzi, în 20 de ani rămânem fără păduri, chiar dacă începem să plantăm mâine. Plante, plantări, cum ştie toată lumea, există la minister de foarte mulţi ani, dar cum multe lucruri din România, după integrarea noastră în UE, sunt doar pe hârtie, problema este că ne trebuie oameni şi decidenţi la nivel de premier, care să schimbe această direcţie a unei maşini care se îndreaptă spre zid, fără frâne, cu 200 de kilometri la oră. Problemele de mediu cam în metafora asta se circumscriu’, a subliniat Mihaiu, la dezbaterea ‘Adoptarea unei noi strategii forestiere naţionale – oportunitate sau necesitate imperioasă?’, organizată de AUR, la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, braconajul silvicol este prezent în toate domeniile de mediu ale României, iar lemnul şi copacul trebuie declarate un bun naţional, în contextul în care o mare parte lemnul tăiat în România provine din surse ilegale.
‘Braconajul silvicol este prezent în toate domeniile de mediu ale României. La braconajul piscicol, la care mă pricep foarte bine, trebuie să vă spun că dosarele care s-au sfârşit cu executare în instanţă sunt sub 5%. Acelaşi lucru se pare că se întâmplă şi în braconajul silvicol. (…) Cu toate că pădurea şi copacul sunt cuprinse în documentele CSAT ca fiind de interes şi siguranţă naţională, cu toate astea doar în ultimul timp şi la revolta societăţii civile şi a presei pentru cei care sunt în fiecare zi în munţi, bătuţi de această mafie, cu toţii ştim statisticile care ne copleşesc şi care ne aşază la coada UE atât la suprafaţa împădurită a ţării, care este mult sub media europeană. Dar, dincolo de faptul că în România dispar trei hectare pe oră şi că 50% din lemnul tăiat în România a provenit din surse ilegale, trebuie să spunem că mai e şi o problemă de psihoză naţională în ceea ce priveşte tăierea pădurilor’, a susţinut Mihaiu.
Prezent la dezbatere, actorul Mircea Diaconu a propus organizarea unui grup de lucru fără politicieni, care să contureze un proiect având ca finalitate acordarea unui regim special pădurilor din România pe o perioadă de 10 ani.
‘Dacă decidem cumva să institutim, prin lege, un regim special de 10 ani aplicat pădurii înseamnă o chestie atât de importantă. Să ridicăm la nivelul său această poveste pe care să începem să o scriem prin întâlniri succesive, după care să ne vedem şi cu alte forţe politice. Nu trebuie să conţină povestea asta răzbunări, vinovăţii sau pedepse’, a spus Diaconu.
Ion Seceleanu, preşedintele Secţiei de Silvicultură din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu Siseşti’, a admis că problemele ridicate de participanţii la dezbateri sunt reale, dar a menţionat că nu trebuie pusă o etichetă pe întreg corpul silvic, cum că toţi ar fi corupţi şi ar participat la jaful din pădurile României.
‘Materialele sunt elaborate, plecând de la ONG-uri reprezentative şi până la specialişti în domeniu. Atât timp cât nu vom pleca de la realitate, noi nu vom ajunge să elaborăm un document care să fie util. Vina noastră este că exagerăm, într-un fel, şi generalizăm cu mare uşurinţă. Fenomenele care sunt ridicate şi de ONG-uri şi de populaţia civilă din România sunt reale, problemele sunt legate de cuantificarea lor. Plecând de la unu, două, trei exemple şi generalizând că în silvicultura din România, aşa cum s-a afirmat şi în această sală, totul este o mafie, este puţin exagerat. Ca în orice domeniu şi în silvicultură sunt oameni şi cu bune şi cu rele. A pune o etichetă generală pentru întregul corp silvic că toţi sunt corupţi şi toţi participă la jaful din pădurile României este, într-un fel, nedrept’, a susţinut Seceleanu.
La eveniment au participat reprezentanţi ai pădurarilor, ai activiştilor civici din Bucovina, ‘care sunt bătuţi, sunt omorâţi şi care nu sunt auziţi şi li se fabrică dosare penale’, potrivit organizatorului evenimentului, George Simion, copreşedinte AUR, care a făcut referire expresă la Daniel Botnar. Au mai participat reprezentanţi WWF România, Agent Green, Greenpeace România, Federaţiei Patronale din Industria Materialelor de Construcţii din România – PATROMAT, Nostra Silva – Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, oameni politici.