Militarii Armatei Române care au murit în teatre de operaţii au fost comemoraţi miercuri, la Monumentul Eroilor din Parcul Tineretului din Bucureşti, în cadrul unei ceremonii restrânse, la care au participat premierul Ludovic Orban şi ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. ‘Aducem, astăzi, un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii, în numele ţării şi pentru ţară. Sacrificiul lor nu va fi uitat niciodată, iar familiile eroilor noştri vor avea în Armata României un permanent sprijin’, a spus ministrul Apărării. El a amintit că prima participare la operaţii externe s-a înregistrat, sub mandat ONU, în 1991, când Armata României a contribuit cu un spital de campanie la Forţa Multinaţională de Pace din zona Golfului Persic (Coaliţia internaţională împotriva Irakului) şi cu observatori militari la Misiunea Observare din Irak-Kuweit, UNIKOM. Au urmat participări la misiunile ONU din Somalia, Angola, Eritreea, Rwanda, Republica Democrată Congo, Burundi, Coasta de Fildeş, Kosovo, India, Pakistan, Sudanul de Sud, cea mai recentă fiind la Misiunea multidimensională integrată de stabilizare din Mali MINUSMA, a arătat ministrul. La această ultimă misiune executată sub drapelul Naţiunilor Unite, România a participat, timp de un an, cu detaşamentul ‘Carpathian Pumas’, format din 120 de militari cu patru elicoptere IAR-330 L-RM, cea mai substanţială contribuţie a ţării noastre la o misiune ONU. Totodată, România a decis participarea la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, începând cu momentul semnării Parteneriatului pentru Pace, în anul 1994, chiar dacă nu avea, încă, statutul de membru. În scurt timp, a menţionat Ciucă, ţara noastră a decis să se alăture eforturilor de gestionare şi soluţionare a crizelor din Balcanii de Vest, astfel că, în 1996, un detaşament de genişti a fost dislocat în operaţia NATO din Bosnia şi Herţegovina, IFOR, pentru a efectua activităţi de deminare, refacere a drumurilor şi a podurilor, de construcţie şi restaurare a unor clădiri. Această primă participare la o misiune a NATO a fost urmată de multe altele, întotdeauna participarea militarilor români fiind sub semnul eforturilor constante în vederea asigurării securităţii, stabilităţii şi păcii, prevenirii conflictelor, soluţionării lor prin mijloace paşnice. Prima participare a României la operaţiuni militare sub drapelul Uniunii Europene a coincis cu prima misiune a organizaţiei, în 2003, în Republica Macedonia de Nord. Astăzi, România participă la toate cele şase misiuni militare active ale UE. ‘Sunt misiuni complexe care au contribuit semnificativ la adaptarea Armatei României la provocările prezente şi, în acelaşi timp, au reprezentat argumente solide pentru integrarea în NATO şi pentru Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Pentru aceasta le datorăm veteranilor din teatrele de operaţii respectul nostru’, a transmis ministrul Ciucă. Potrivit acestuia, ziua de 11 noiembrie aduce aminte de sacrificiul sublocotenentului post-mortem Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român care a murit, în anul 2003, în teatrul de operaţii din Afganistan. Ministrul Apărării a amintit că 30 de militari români au murit în teatrele de operaţii, iar aproape 200 au fost răniţi. În prezent, aproximativ 1.000 de militari ai Armatei României activează în teatre de operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional. ‘Admiraţi-i pe cei rămaşi, nu-i daţi uitării pe cei plecaţi’, a spus, în cadrul ceremoniei de miercuri, Marius Apostol, militar rănit în misiune. În Bucureşti şi în garnizoanele în care există unităţi militare care au executat misiuni în teatrele de operaţii sunt organizate, miercuri, ceremonii militare şi religioase în format restrâns. Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului Armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi. Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei – intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11,00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.