Ministerul Justiţiei a transmis, marţi, că sunt ‘false’ informaţiile vehiculate spaţiul public vizând o presupusă creştere a vârstei de pensionare a magistraţilor prevăzută în noile legi ale Justiţiei.
‘Ministerul Justiţiei precizează că nu are în intenţie nicio intervenţie legislativă în sensul stabilirii unei noi vârste de pensionare pentru magistraţi, alta decât cea în vigoare. Ministerul Justiţiei este preocupat de stabilitatea resursei umane din sistemul judiciar şi înţelege că păstrarea vârstei de pensionare în vigoare şi a stabilităţii prevederilor legale care o consacră sunt elemente esenţiale ale păstrării magistraţilor în activitate şi prezervarea stabilităţii resursei umane din sistem’, se menţionează într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit comunicatului, una dintre speculaţiile ‘nefondate’ cele mai recente pe acest subiect preluată de un site de ştiri juridice susţine ‘fără niciun temei sau indiciu factual’ că ‘s-a auzit despre o posibilă intenţie de a creşte vârsta de pensionare a magistraţilor. Sunt zvonuri conform cărora acest lucru ar fi fost deja introdus în noile Legi ale Justiţiei pe care ministrul Cătălin Predoiu le-a trimis (…) la Bruxelles pentru ca aceştia să îşi dea acordul, fără însă ca magistraţii din ţară să le vadă’.
‘Ministerul Justiţiei dezminte categoric astfel de speculaţii nefondate, precum şi maniera păguboasă şi periculoasă în care o astfel de temă sensibilă pentru magistraţi este instrumentată conştient sau inconştient. Ministerul Justiţiei condamnă ferm astfel de afirmaţii false care reprezintă deopotrivă şi adevărate procese de intenţii la adresa instituţiei’, se precizează în comunicatul citat.
Ministerul a amintit că proiectele de legi ale Justiţiei au fost puse în dezbatere publică din septembrie 2020 până în primăvara anului 2021, iar procesul de promovare a fost reluat în decembrie 2021. ‘Ministerul Justiţiei a integrat propuneri din dezbaterea din cursul anului 2021 şi a desfăşurat recent o consultare cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, consultare aflată în parametri normali de dialog şi cooperare cu Comisia Europeană’, se mai arată în comunicat.
Ministerul Justiţiei a respins categoric ‘maniera eronată, rudimentară şi tendenţioasă’ în care autorul declaraţiilor citate în articol califică şi descrie aceste consultări constructive cu Comisia Europeană.
‘Consultările cu Comisia Europeană nu reprezintă un proces de cenzură sau avizare/autorizare, ci un schimb onest de opinii, de pe poziţii de egalitate şi parteneriat, asupra diverselor instituţii cuprinse în proiectele care fac obiectul consultărilor. De altfel, proiectele nu au suferit intervenţii sistemice sau majore în urma acestor consultări, procesul având ca rezultat clarificarea unor norme şi instituţii juridice, punctual. Proiectele actualizate vor fi republicate în perioada imediat următoare pe website-ul ministerului, înainte de iniţierea procedurilor de avizare’, a indicat ministerul.
Conform acestuia, definitivarea proiectelor noilor legi ale Justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală reprezintă un obiectiv ‘prioritar’ în cadrul Programului de guvernare şi un obiectiv al MCV pe Justiţie, prevăzut şi în cadrul PNRR.
Termenul asumat de România în cadrul PNRR pentru intrarea în vigoare a modificărilor la Codurile penale este 31 decembrie 2022, iar pentru legile Justiţiei – 30 iunie 2023. Cu toate acestea, obiectivul ministerului este de a realiza aceste obiective mult mai devreme, întrucât sistemul judiciar, dar şi cetăţenii au nevoie urgentă de aceste legi, se susţine în comunicat.
Ministerul Justiţiei a adăugat că va transmite în perioada imediat următoare proiectele Codurilor penale spre aprobare Guvernului şi proiectele legilor Justiţiei în avizare ministerială/avizare de către CSM şi ulterior pentru aprobare de către Executiv.
