Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, luni, la Bruxelles, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), precum şi la reuniunea comună a miniştrilor de Externe şi a miniştrilor Apărării din ţările Uniunii.
La CAE, miniştrii de Externe europeni au avut un schimb de discuţii aprofundat privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, implementarea Planului de Acţiune al UE pentru gestionarea consecinţelor geopolitice ale acesteia, situaţia din Tunisia şi evoluţiile din Iran. Înaltul Reprezentant Josep Borrell a prezentat ultimele evoluţii privind dialogul Belgrad – Priştina.
Discuţiile referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au avut loc cu participarea, prin videoconferinţă, a ministrului de Externe de la Kiev, Dmytro Kuleba.
Potrivit unui comunicat al MAE, ministrul Aurescu a evidenţiat consecinţele multiple ale crizei securitare declanşate de Federaţia Rusă, acestea având impact dincolo de graniţele Ucrainei. În acest context, el a atras atenţia inclusiv asupra acţiunilor ruse destabilizatoare îndreptate împotriva autorităţilor pro-europene de la Chişinău.
MAE informează că Aurescu a exprimat sprijinul pentru continuarea eforturilor colective ale UE de susţinere a Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniţie, prin noile măsuri propuse de Înaltul Reprezentant Josep Borrell şi agreate luni.
El a accentuat şi necesitatea continuării izolării Rusiei la nivel internaţional, precum şi a menţinerii presiunii asupra acestei ţări prin consolidarea regimului de sancţiuni la adresa acesteia şi a Belarusului, respectiv eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare.
Ministrul de Externe a reiterat, cu referire la recentele mandate de arestare emise de Curtea Penală Internaţională (CPI), că nimeni nu trebuie să beneficieze de impunitate pentru crimele internaţionale comise în Ucraina de către Rusia şi a reiterat susţinerea deplină a României pentru CPI, ţara noastră fiind unul dintre cele 43 de state care, în urmă cu un an, au sesizat Curtea pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.
Oficialul român a menţionat ca pozitivă prelungirea aplicării Iniţiativei de la Marea Neagră privind Cerealele, evocând continuarea sprijinului României prin îmbunătăţirea conectivităţii dintre cele două state prin deschiderea a două noi puncte de frontieră de la începutul acestui an, precum şi ajutorul pentru exportul a peste 14 milioane de tone de cereale ucrainene cu tranzit prin România.
El a informat despre organizarea la Bucureşti, luna viitoare, de către România şi Ucraina, a Conferinţei privind Securitatea la Marea Neagră sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.
Conform MAE, ministrul Aurescu s-a referit şi la ultimele evoluţii de la Chişinău, în mod particular în ceea ce priveşte recentele acţiuni de destabilizare şi ultimele proteste organizate cu implicarea şi sprijinul Rusiei. Astfel, şeful diplomaţiei române a subliniat nevoia de a spori asistenţa UE pentru consolidarea rezilienţei şi securităţii Republicii Moldova şi sprijinul general pentru avansarea procesului de aderare, dar şi importanţa stabilirii rapide a misiunii civile UE în domeniul securităţii interne în Republica Moldova conform calendarului.
De asemenea, el a evidenţiat necesitatea creării unui nou regim de sancţiuni, propunere pe care a lansat-o la CAE din februarie, care să vizeze persoanele responsabile de acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Ministrul a subliniat că România lucrează deja la acest aspect. MAE precizează că miniştrii de Externe europeni au exprimat susţinere pentru crearea rapidă a acestui regim de sancţiuni propus de Bogdan Aurescu.
Ministrul român a propus ca situaţia din Republica Moldova să fie inclusă pe agenda unei viitoare reuniuni a CAE, cât mai rapid. El a propus şi readucerea pe agenda unei reuniuni CAE, în această primăvară, a temei conflictelor prelungite, având în vedere necesitatea unei acţiuni UE vizibile şi de substanţă pe acest subiect, mai ales în actualul context regional de securitate. Subiectul conflictelor prelungite a fost adus pe agenda activă a CAE la propunerea ministrului român de Externe în anii 2020 şi 2021. Tot la propunerea ministrului Aurescu a mai fost organizată o astfel de discuţie, în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe din statele UE de la Lisabona, din 2021. MAE menţionează ca efect al acestei discuţii lansarea Misiunii de Monitorizare UE în Armenia, la frontiera cu Azerbaidjan, recent operaţionalizată.
MAE arată că, referitor la evoluţiile din Iran, partea română a reiterat îngrijorarea cu privire la situaţia drepturilor omului, abordarea dosarului nuclear, precum şi cooperarea militară cu Rusia şi a menţionat necesitatea menţinerii presiunii asupra regimului pentru modificarea conduitei Teheranului. El a salutat adoptarea, luni, a unui nou pachet de măsuri restrictive la adresa Iranului în domeniul drepturilor omului.
În cadrul reuniunii comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi a miniştrilor Apărării din statele membre UE, s-a evaluat implementarea Busolei Strategice la un an de la adoptare şi s-a discutat despre noile măsuri ale UE de asistenţă pentru Ucraina, vizând furnizarea rapidă de muniţie.
În ceea ce priveşte Busola Strategică, ministrul român de Externe a exprimat satisfacţie pentru rezultatele înregistrate după un an de implementare.
Totodată, ministrul Aurescu a salutat lansarea Misiunii UE de asistenţă militară pentru forţele armate ucrainene, precum şi progresele realizate în combaterea ameninţărilor hibride şi cibernetice.
Ministrul de Externe a participat, luni, şi la Conferinţa Internaţională a Donatorilor pentru Turcia şi Siria ca urmare a cutremurului din luna februarie.
