Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, luni, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles, printre punctele discutate aflându-se evoluţiile în relaţia UE – Rusia şi abordarea faţă de Balcanii de Vest.
Potrivit unui comunicat al MAE, au mai fost dezbătute teme precum situaţia din Georgia, dar şi cea din Venezuela, Myanmar, Etiopia.
Cu privire la relaţia UE cu Rusia, ministrul român de Externe a exprimat ‘satisfacţie’ pentru implementarea rapidă a deciziilor reuniunii CAE din 22 februarie, respectiv adoptarea, la începutul lunii martie, ‘a noilor măsuri restrictive în cadrul noului Regim global al UE de sancţiuni privind încălcarea drepturilor omului, precum şi sincronizarea acţiunii Uniunii cu cea a SUA’.
El a salutat recentele vizite ale preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în ţările din Vecinătatea Estică (Ucraina, Republica Moldova şi Georgia), apreciind că astfel a fost transmis un mesaj politic important pentru parteneri.
Sursa citată menţionează că, în perspectiva discuţiilor cu ocazia Consiliului European din 25 – 26 martie, ministrul Aurescu a menţionat nevoia unei ‘abordări strategice’, mai mulţi parametri putând fi avuţi în vedere.
În primul rând, se arată în comunicat, este necesară aplicarea echilibrată şi sistemică a celor cinci principii directoare privind relaţia UE – Rusia, adoptate în 2016, ‘o angajare selectivă cu Rusia putând fi avută în vedere pe baza unei abordări unitare şi coezive a statelor membre, doar atunci când UE are interese specifice bine definite şi dacă Rusia demonstrează disponibilitatea de a se angaja constructiv’.
‘În al doilea rând, este nevoie de un angajament politic mai puternic al UE faţă de ţările Parteneriatului Estic, în special cele asociate. În egală măsură, în al treilea rând, este necesară o pregătire foarte bună a Summitului Parteneriatului Estic din a doua parte a anului. Oficialul român a subliniat, în al patrulea rând, necesitatea coordonării cu SUA şi alţi parteneri strategici ai UE, ca Regatul Unit şi NATO. De asemenea, a subliniat, în al cincilea rând, că este necesară creşterea sprijinului pentru societatea civilă, atât din Rusia, cât şi din statele Parteneriatului Estic. În al şaselea rând, a arătat importanţa creşterii rolului UE în soluţionarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, care afectează securitatea europeană şi regională, un rol relevant avându-l dezbaterea pe acest subiect, inclusă pe agenda reuniunii de tip Gymnich a miniştrilor de externe europeni, din luna mai, la iniţiativa ministrului român de externe’, indică MAE.
În ceea ce priveşte Georgia, Aurescu a exprimat ‘îngrijorarea’ părţii române cu privire la evoluţiile interne şi a subliniat importanţa continuării eforturilor de mediere ale UE.
Referitor la evoluţiile din Balcanii de Vest, ministrul a reluat ideea organizării unei dezbateri cuprinzătoare consacrate regiunii la o viitoare reuniune CAE şi a pledat în favoarea unui angajament reînnoit pentru a menţine orientarea pro-europeană a statelor din regiune, precum şi pentru politica de extindere a UE.
În urma dezbaterilor, s-a decis includerea pe agenda reuniunii CAE din aprilie a unei dezbateri privind Balcanii de Vest.
În contextul discuţiilor privind Myanmar, demnitarul român a condamnat ‘ferm’ continuarea violenţelor la adresa demonstranţilor paşnici şi a salutat decizia de a extinde criteriile pentru adoptarea de sancţiuni, care vor putea astfel viza acţiuni de subminare a democraţiei şi entităţi economice care au legături cu autorii loviturii de stat militare.
Conform comunicatului, discuţia privind Vecinătatea Sudică a avut loc în contextul comunicării comune a Comisiei Europene şi SEAE privind ‘O nouă agendă pentru Mediterana’ şi al concluziilor Consiliului European din februarie 2021.
Ministrul Aurescu a reiterat relevanţa reluării reuniunilor Consiliului de Asociere UE – Israel şi a salutat menţionarea acordurilor de normalizare a relaţiilor Israelului cu o serie de state arabe, care sunt de natură să sporească stabilitatea şi încrederea la nivel regional.
Oficialul român a mai amintit importanţa gestionării cauzelor migraţiei ilegale şi a abordării aspectelor legate de securitate şi stabilizare a regiunilor afectate de conflict. În egală măsură, a salutat ideea elaborării unui Plan Economic şi pentru Investiţii pentru regiune şi a subliniat importanţa sprijinirii tinerilor.
Discuţia privind Turcia a avut loc în pregătirea reuniunii Consiliului European din 25 – 26 martie, iar ministrul de Externe a arătat că, deşi relaţia UE – Turcia a traversat o perioadă dificilă, abordarea convenită la Consiliul European din decembrie 2020 a avut rezultate.
‘A exprimat solidaritate deplină cu Grecia şi Cipru şi a evidenţiat importanţa calibrării atente a abordării Uniunii, în consonanţă cu interesele sale, în vederea menţinerii Ankarei pe o traiectorie pozitivă în relaţia cu UE şi statele membre. (…) A subliniat că dialogul politic reprezintă un element-cheie – inclusiv pe teme cum este retragerea din Convenţia de la Istanbul (…) şi că este necesară o reflecţie privind posibilitatea reluării dialogurilor la nivel înalt UE-Turcia, în condiţiile menţinerii abordării constructive a Turciei’, conform comunicatului.
Nu în ultimul rând, în cadrul dialogului informal cu Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, în format videoconferinţă, ministrul Aurescu a salutat decizia SUA de a relua angajamentul pentru Consiliul Drepturilor Omului şi activitatea sa, precum şi faptul că UE şi SUA şi-au sincronizat acţiunea cu prilejul adoptării recente de sancţiuni în cazul Navalnîi.
‘De asemenea, a semnalat situaţia îngrijorătoare a drepturilor omului din vecinătatea UE şi, în acest context, a apreciat că acţiunea comună UE-SUA va aduce rezultate. A reconfirmat angajamentul şi implicarea activă a României pentru multilateralism, respectiv în activitatea Consiliului Drepturilor Omului, inclusiv dacă ţara noastră va fi aleasă ca membru al Consiliului pentru perioada 2023 – 2025. (…) A salutat finalizarea primului pachet de sancţiuni în cadrul noului Regim global al UE privind drepturile omului. Măsurile vizează 11 persoane şi patru entităţi din şase state – China, Coreea de Nord, Libia, Sudanul de Sud, Eritreea şi Rusia – ca urmare a unor abuzuri şi încălcări foarte grave ale drepturilor omului’, se mai arată în comunicat.
