Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, consideră că un stat digital este o ‘democraţie mai credibilă’ şi estimează că este posibilă, la începutul anului viitor, digitalizarea cazierului judiciar, iar până la finele anului 2023, cea a identităţii, care prevede o autentificare simplă, cu recunoaştere facială.
‘Colegii noştri din Cameră, de la Senat, toţi cei care au susţinut legea interoperabilităţii, obligă instituţiile statului să comunice între ele şi să înţeleagă că datele românilor nu mai aparţin unei instituţii, aparţin românilor. Ele nu fac parte din feuda nimănui şi atunci instituţiile sunt obligate să le pună la dispoziţia altor instituţii, de unde românii cer servicii publice. Asta este filozofia de bază a interoperabilităţii. Aici lucrăm punctual cu diverse ministere, inclusiv ministere conduse de colegii noştri şi lucrăm foarte bine. Ministerul de Interne, mi-am făcut un scop personal din a digitaliza cazierul judiciar, e o chestiune punctuală pe care putem să o rezolvăm din confortul casei noastre. Nu e niciun motiv pentru care ar trebui să nu putem elibera un extras digital din cazierul judiciar. Suntem pe drumul cel bun, ne dorim integrarea cu Ghiseul.ro, rămâne să convingem Ministerul de Interne să accepte metoda prin care fiecare dintre noi ne autentificăm în Ghiseul.ro. Speranţa noastră este ca într-un termen scurt, poate finalul acestui an, poate prima parte a anului viitor, să puteţi să intraţi pe Ghiseul.ro şi să vă scoateţi acest cazier judiciar’, a arătat Burduja la o dezbatere cu tema ‘Europa Digitală, România Încotro’.
Un alt pas vital al transformării digitale, a subliniat Burduja, este identitatea, modul în care ne autentificăm în raport cu statul.
‘Un proiect de 20 de milioane de euro, dus la implementare, prevede o autentificare simplă pentru fiecare român, cu recunoaştere facială. O veţi putea face în raport cu statul pe orice platformă a statului de servicii publice. Şi pe spaţiul privat virtual de la ANAF, şi pe Ghiseul.ro, şi pe viitorul hub de servicii pentru cetăţeni la Ministerul de Interne, modul în care practic statul se asigură că dumneavoastră sunteţi cei care solicită un anumit serviciu public şi nu alţii, în numele dumneavoastră. Cred că putem să ne aşteptăm la un progres bun în următoarele luni, în următorul an de zile. De asemenea, sunt foarte multe proiecte în implementare la ministerele de linie – şi la Ministerul de Interne, şi la Ministerul Educaţiei, şi la Ministerul Sănătăţii, şi la Registrul Comerţului. Sunt proiecte finanţate din POG 2014-2020, care trebuie terminate până anul viitor, sau pierdem banii. Dacă respectăm aceste grafice, la finalul anului viitor, evenimentele de viaţă – naşteri, căsătorii ş.a.m.d. -, înmatricularea unui autovehicul, ştiu că e o bătaie mare de cap, toate lucrurile astea se vor putea face online. În mod normal, dacă toată lumea face treaba bine, asta e România în care să trăim la finalul anului următor’, a susţinut ministrul.
În opinia lui, competenţele digitale sunt esenţiale, în special în mediul rural, pentru că ‘degeaba ai tehnologie, servicii, dacă oamenii nu ştiu să le folosească, dacă românii nu ştiu să le acceseze. În continuare vor merge la ghişeu, în continuare vor sta la coadă să plătească taxe (…). Trebuie să lucrăm cu fiecare român în parte, dincolo de urbanul mare’, a punctat Burduja.
Acesta a mai precizat că digitalizarea României urmăreşte patru dimensiuni – servicii publice digitale, competenţe digitale pentru toţi românii, digitalizarea sectorului privat, în special a IMM-urilor româneşti, şi conectivitatea, conexiunile, reţelele de mare viteză, autostrăzile digitale, ‘unde România are un avans moştenit şi construit’.
‘Suntem în primii 10 în Uniunea Europeană (…). Cum să fii pe primele trei-patru locuri la absolvenţi şi pe ultimul la specialişti? Înseamnă că acei oameni pleacă’, a evidenţiat el.
Comisia pentru Comunicaţii şi Societate Informaţională a organizat, joi, la sediul PNL Bucureşti, o dezbatere cu tema ‘Europa Digitală, România Încotro’.
Au participat preşedintele PNL Bucureşti, Ciprian Ciucu, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Sabin Sărmaş, secretarul de stat la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Ovidiu Cîmpean, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea, şi directorul executiv al ANCOM, Cristin Popa.
