Plagiatul se sancţionează cu retragerea titlului de doctor, iar Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existenţa acestuia în lucrările de doctorat, a precizat miercuri ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a venit cu explicaţii legate de prevederile noii legi a învăţământului superior în contextul desfiinţării CNATDCU.
”Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existenţa plagiatului în lucrările de doctorat! După constatarea plagiatului de către Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educaţiei va avea obligaţia să formuleze acţiune în instanţă pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Potrivit acestuia, prevederile noii Legi a învăţământului superior, în situaţia adoptării acesteia, se vor aplica pentru viitor, sesizările în curs urmând a fi soluţionate de CNATDCU potrivit normelor aplicabile la data formulării acestora.
Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) este definită în lege ca o instanţă de apel supremă la nivel academic, o instituţie care să trateze cu profesionalism orice sesizare, primită din orice sursă, cu privire la respectarea condiţiilor de etică în dobândirea titlurilor universitare, inclusiv plângerile împotriva comisiilor de etică din universităţi. CNETU va deveni o instanţă de apel puternic profesionalizată/ specializată, arată ministrul.
Totodată, Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare ‘poate şi trebuie să preia cei mai buni specialişti CNATDCU’.
În context, ministrul a oferit argumente pentru profesionalizarea structurilor şi mecanismelor de prevenire şi verificare a abaterilor de la etica universitară.
* CNETU va analiza orice solicitare şi va constata plagiatele. Va fi o instanţă de apel puternic specializată/profesionalizată care va avea responsabilitatea analizei tuturor sesizărilor/plângerilor, inclusiv împotriva deciziilor comisiilor de etică din universităţi.
* Universităţile sunt cele care acordă titlul de doctor în toate statele în care funcţionează sisteme avansate/performante de educaţie. Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universităţii, care acordă titlurile pe toate cele 3 cicluri de studii: Licenţă, Master şi Doctorat.
* Universităţile sunt cele care organizează admiterea şi înmatricularea studenţilor doctoranzi, care asigură procesul de pregătire doctorală, stabileşte comisiile de susţinere, asigură îndrumarea, susţinerea şi notarea examenelor şi referatelor şi, la finalul pregătirii doctorale, asigură şi asumă susţinerea tezei de doctorat. Este firesc şi imperios necesar ca toate instituţiile de învăţământ superior să îşi asume şi responsabilitatea acordării titlului de doctor.
* Legislaţia actuală disipează asumarea răspunderii, putând genera situaţii grave, consideră ministrul.
”În prezent, conducerile universităţilor ştiu că, dacă ‘apar erori din perspectiva ştiinţifică sau a eticii’, tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe 3 paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU şi prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituţiile de învăţământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară. Consiliul General CNATDCU nu citeşte/nu analizează niciodată conţinutul ştiinţific al tezelor de doctorat: se votează strict formal, neexistând nicio situaţie de plagiat ex-ante acordării unui titlu de doctor identificată de membrii Consiliului CNATDCU. Consiliul General CNATDCU votează doar nume şi titluri de teze! Şi asta deşi HG 681/2011 prevede verificarea de către CNATDCU a conţinutului ştiinţific, inclusiv din perspectiva existenţei plagiatului. Într-o singură şedinţă/sesiune a Consiliului General CNATDCU se validează sute de teze de doctorat care au sute de pagini fiecare, în peste 70 de domenii diferite”, arată ministrul Cîmpeanu.
* Instituţiile de învăţământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislaţiei, în sensul asumării de către universităţi a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităţilor în formarea la nivel de Licenţă/Master/Doctorat, precum şi în acord cu practicile internaţionale.
* Odată cu participarea instituţiilor de învăţământ superior româneşti în Alianţe de universităţi europene şi introducerea programelor de studii doctorale de tip ‘joint degree’, care se finalizează cu o diplomă comună, oare cum ar putea fi acordat titlul de doctor pentru o universitate occidentală de către rectorul/preşedintele universităţii, iar pentru o universitate românească să fie ministrul Educaţiei cel ce semnează şi asumă acordarea titlului de doctor? Răspuns: Nicicum! – este un alt argument al lui Sorin Cîmpeanu.
* În noul proiect al Legii învăţământului superior, Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar şi asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice, iar Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor şi Gradelor Universitare (CNSTGU) va fi o altă structură puternic profesionalizată pentru elaborarea şi respectarea standardelor ştiinţifice pentru acordarea titlurilor de doctor şi a calificativelor pentru tezele de doctorat.
* Un pas important în prevenirea fraudelor universitare este reprezentat de reglementarea înfiinţării Registrului Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educaţiei prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS va gestiona integrat diplomele eliberate de unităţile de învăţământ /instituţiile de învăţământ superior şi registrele matricole de la nivelul unităţilor de învăţământ /instituţiilor de învăţământ superior/Academiei Române, mai spune el.
* Proiectul noii Legi a învăţământului superior consolidează perspectiva eticii prin includerea unor reglementări care definesc şi clarifică normele de etică universitară şi deontologie profesională, abaterile de la normele de etică universitară şi deontologie profesională, situaţiile de tip conflict de interese şi procedurile de analiză a sesizărilor privind etica şi deontologia profesională.
* Tot noul proiect al Legii învăţământului superior include, pentru prima dată, obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învăţământ ale tuturor programelor de licenţă.
”În aceste condiţii, considerăm evidentă nevoia de coerenţă, de eficientizare şi de profesionalizare a structurilor şi mecanismelor care se ocupă de verificarea respectării normelor de etică universitară, un aspect esenţial pentru o recredibilizare atât de necesară a universităţilor româneşti. Odată cu asumarea răspunderii acordării titlului de doctor de către universităţi, sintagma ‘Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare’ devine caducă şi impune o reorganizare în spiritul unei puternice profesionalizări a Comisiei Naţionale de Etică a Titlurilor Universitare, care va trebui să-şi concentreze toate resursele pe aspectele de etică universitară. Proiectele legilor Educaţiei sunt în consultare publică până în data de 24 august şi aşteptăm orice propuneri care pot genera îmbunătăţirea acestora!”, a transmis ministrul Sorin Cîmpeanu.
