Ministrul Energiei se declară șocat de propunerea Oanei Gheorghiu de listare a companiilor din energie la bursă: „Nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a capacităților de producții energetice din țara noastră”

„A fost o surpriză declaraţia doamnei vicepremier Oana Gheorghiu când am observat că este o dorinţă de a lista o parte din pachetele companiilor profitabile din domeniul energiei – Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz. (…)

În momentul de faţă, când toate statele mari din lume investesc în capitalizarea companiilor strategice, când eu mă duc în Statele Unite ale Americii să fac rost de bani şi de garanţii pentru că aceste companii să-şi dezvolte capabilităţile de producţie a energiei electrice şi de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale, să vii să spui că listezi pachete de acţiuni de la companii care şi-au dublat valoarea în ultimii doi sau trei ani de zile, ca să iei acei bani să-i bagi în bugetul de stat, reprezintă un element care nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a capacităţilor de producţii energetice din ţara noastră”, a explicat Bogdan Ivan, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Energiei susține că România poate să devină cel mai mare hub energetic nuclear din regiune în următorii ani, în condițiile în care acesta a negociat la Washington finanțări de 3 miliarde și jumătate de dolari în producţia şi transportul de energie şi gaze naturale din România.

„În momentul în care am preluat portofoliul Energiei, România avea cel mai mare preţ al energiei electrice raportat la veniturile oamenilor. Principalul obiectiv (…) a fost de a găsi soluţii prin care să reducem acest decalaj.

În momentul de faţă, avem o proiecţie foarte clară pe ce înseamnă capacităţi de producţie a energiei electrice în România – pentru că aşa putem să reducem costurile în România, să creăm un mediu în care orice investitor care vrea să investească în ţara noastră peste un an, trei, cinci, zece ani, poate să aibă predictibilitate legată de capacitatea de producţie a României, dar şi de costurile energiei electrice din ţara noastră.

În acest sens, am început discuţii complexe, acum câteva luni, cu cei din Banca Mondială, cu cei din US Exim Bank, cu organisme internaţionale, pentru a ne asigura finanţarea acolo unde nu avem azi surse de finanţare pentru producţia de energie electrică pe nuclear, de exemplu, şi pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale”, a afirmat Bogdan Ivan, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Energiei mai arată că s-a întâlnit în SUA cu președintele Băncii Mondiale, cu președintele US Exim Bank și cu Secretarul pentru Energie din SUA, finalizând un acord de finanțare pentru producţia de energie nucleară la Cernavodă, din partea Băncii Mondiale.

„România va fi prima ţară din lume care finanţează energie nucleară cu bani, cu dobândă foarte mică, cuprinse între 1 – 1,5%, comparativ cu 6-7% când se întâmplă astăzi în România, pentru a ne asigura că în următorii 30 de ani vom produce energie electrică în bandă, la un cost care să nu depăşească 100 de euro per MW, lucru care dă credibilitate şi capabilitatea de dezvoltare economică a ţării noastre. Vorbim de aproximativ 3 miliarde de dolari”, a detaliat Ministrul Energiei.

El dezvăluie că a fost semnat un alt acord cu două corporații, parte a Băncii Mondiale, alături de Ministerul de Finanțe și Transgaz, prin care România beneficiază de o finanţare de 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din ţara noastră.

„Noi avem capacitatea de a ne poziţiona ca un hub energetic regional, atât în materie de gaze naturale cât şi de energie, dar pentru asta avem nevoie de finanţări. Am luat toate finanţările europene, acolo unde avem încă surse deschise, am văzut ce putem acoperi cu ele şi am canalizat înspre producţie şi stocare toate aceste resurse, dar acolo nu am avut surse de finanţare am mers către aceste organisme internaţionale”, a punctat Bogdan Ivan.

Acesta a mai punctat că investitorii străini vor fi, astfel, încurajați să investească în România, având în vedere predictibilitatea unui preț competițional energetic, precum și reducerea prețurilor pentru consumatorii energetici mai mici.

„Este o şansă uriaşă pentru ca România să producă mai multă energie. În clipa în care el se va materializa, în cursul acestui an, va fi primul acord în care Banca Mondială, după 40 de ani, finanţează producţia de energie nucleară în vreo ţară din lume. Este un succes extraordinar pentru economia românească”, a încheiat Bogdan Ivan.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat, vineri, că atunci când cineva spune că „ne vindem ţara” vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbeşte, fie e pur şi simplu ticălos, referitor la acuzaţiile aduse de PSD guvernului.

Ea arată că privatizarea unor mici procente din acţiuni aduce incredibil de mari beneficii pentru România şi pentru români, pentru că scoate compania din faliment şi generează profit, transparenţă şi bună guvernanţă.

„Hidroelectrica 2011: profit 6,4 milioane lei. Hidroelectrica 2012: băgată în insolvenţă, cu pierdere 508 milioane lei şi datorii de 4,33 miliarde lei. Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privaţi care scoteau valoarea din companie cu complicitatea şi ajutaţi de incompetenţa statului. Activele erau excepţionale. Guvernanţa? Inexistentă. Activele erau ale noastre, ale cetăţenilor, dar banii se duceau altundeva”, scrie vicepremierul Oana Gheorghiu pe Facebook.

Vicepremierul explică ce s-a schimbat după listarea la Bursă din iulie 2023: „Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea – un acţionar privat – şi-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deţine în continuare 80% din Hidroelectrica. Exact ca înainte. Diferenţa e că acum compania nu mai poate ascunde nimic. Raportări financiare publice în fiecare trimestru. Contractele importante – aprobate de acţionari. Managementul răspunde în faţa a zeci de mii de oameni şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară. Contractele dezavantajoase cu intermediari? Imposibile”, spune Oana Gheorghiu.

Ea menţionează că asta a însemnat, concret, că Hidroelectrica în 2011 avea un profit 6.400.000 lei iar Hidroelectrica din 2023, un profit de 6.400.000.000 lei.

„Adică de la milioane, la miliarde şi de 1.000 de ori mai mult pentru România. Vorbim de aceleaşi active, dar de o guvernanţă cu totul diferită. Dividende încasate de statul român: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde de lei; 2024 (post-listare): 5,03 miliarde de lei. Într-un singur an, dintr-o singură companie, bugetul public a primit echivalentul a peste 1 miliard de euro”, explică vicepremierul.