Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, proiect despre care preşedintele Klaus Iohannis afirma luni că este ‘blocat nejustificat’, ar urma să devină realitate în ‘câţiva ani’, a declarat ministrul israelian pentru Diaspora, Nachman Shai.
Oficialul israelian a mai afirmat că ideea de a realiza un astfel de muzeu în inima Bucureştiului este un ‘mesaj puternic’ şi un instrument pentru a-i educa pe tineri, ‘pentru că Holocaustul a fost un eveniment atât de important în istoria lumii încât nu ar trebui să-l lăsăm să fie uitat’.
De asemenea, a declarat Nachman Shai pentru AGERPRES, Israelul îşi va oferi ajutorul pentru acest proiect dacă i se va solicita, iar viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului ar urma să fie similar cu cel realizat în Polonia.
Ministrul israelian a efectuat luni o vizită la Bucureşti, unde a participat la o ceremonie prin care s-a marcat Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, şi a avut o serie de întâlniri cu preşedinţii comisiilor de politică externă din Camera Deputaţilor şi Senat, Rozalia Biro şi Titus Corlăţean, şi cu ministrul interimar al afacerilor externe Bogdan Aurescu.
Nachman Shai a apreciat că ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului a fost una ‘foarte emoţionantă’ şi că a fost ‘un gest foarte frumos din partea guvernului român să dedice o zi pentru comemorarea victimelor Holocaustului’.
El a spus că a găsit în general în România ‘o atmosferă foarte prietenoasă, care este rezultatul foarte multor ani de relaţii apropiate, vizite reciproce, printre care vizita recentă a preşedintelui israelian (Reuven Rivlin, înlocuit între timp în funcţie de Isaac Herzog – n.r.)’.
Întrebat despre orizontul de timp în care Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului va deveni realitate, ministrul israelian pentru Diaspora a răspuns ‘câţiva ani’.
‘L-am întrebat pe ministrul de externe (Bogdan Aurescu – n.r.) cât timp va dura. El a spus câţiva ani. Procesul abia începe cu includerea în bugetul de anul viitor. Nu ştiu cât este bugetul general, cât se anticipează că va costa. Problema este că oricât este prevăzut nu este corect, va costa mult mai mult. Asta este viaţa. Dar ideea de a construi un astfel de muzeu în centrul Bucureştiului este un mesaj puternic’, a afirmat Nachman Shai.
El a subliniat că muzeul va fi un instrument pentru a-i educa pe tineri.
‘Care este provocarea? Provocarea nu este cu mine, care îmi amintesc Holocaustul atât de vibrant, am atins cumva Holocaustul, generaţia mea, generaţia imediată de după Holocaust. Dar copiii mei, copiii lor, copiii copiilor lor? Vorbesc despre generaţiile care vor veni. Trebuie să facem alte lucruri. Doar să auzi mărturiile martorilor oculari nu mai este suficient pentru că această generaţie dispare, oamenii au acum vârsta de peste 90 de ani. Dar Holocaustul a fost un fenomen atât de important în istoria lumii încât nu ar trebui să-l lăsăm să fie uitat. Este responsabilitatea mea şi datoria mea ca ministru (…) şi lucrez din greu la acest lucru’, a afirmat oficialul israelian.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, un mesaj în care a afirmat că proiectul Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România a acumulat întârzieri şi că este blocat în mod nejustificat, considerând că această situaţie este inacceptabilă.
‘Solicit Guvernului să facă paşi serioşi şi să întreprindă toate demersurile pentru realizarea acestui muzeu. Este imperativ să avem această instituţie cât mai repede posibil, care să păstreze vie memoria Holocaustului în conştiinţa naţională şi să întreţină ataşamentul profund faţă de valorile fundamentale ale umanităţii’, se menţionează în mesajul şefului statului.
Întrebat dacă Israelul va fi implicat în acest proiect al Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului Nachman Shai a spus că guvernul său va oferi ajutor dacă i se va solicita.
‘Nu ştim dacă România va avea nevoie de ajutor. Poate vor avea nevoie de donaţii şi vor încerca să strângă bani. Este foarte posibil. Poate vor apela la Israel, nu ştiu. Nu am fost întrebat despre acest lucru şi nu pot da un răspuns. Dar bineînţeles că vom încerca să ajutăm. Pentru că noi vedem Muzeul Holocaustului ca un instrument educaţional pentru români, pentru că milioane dintre ei nu ştiu ce a fost Holocaustul, Shoah, nu-şi amintesc ce au făcut românii în timpul Shoah, pentru că în multe cazuri au fost poliţişti, soldaţi şi civili care au ucis evrei’, a mai spus el.
‘Este un capitol despre care fiecare copil român ar trebui să înveţe şi să ştie. Asta aşteptăm să facă germanii, polonezii, românii, fiecare stat din Europa unde evreii au fost trimişi la moarte’, a subliniat Nachman Shai.
De asemenea, a afirmat ministrul israelian, situaţia comunităţii evreieşti din România, care a ajuns la doar puţin peste 3.200 de membri potrivit recensământului din urmă cu zece ani, nu este una singulară.
‘Multe comunităţi evreieşti se află într-o situaţie similară. Erau câteva sute de mii, iar acum au rămas câteva mii. Este vorba de Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria – mai mult sau mai puţin situaţia e la fel. Erau 9,5 milioane de evrei în Europa înainte de Al Doilea Război Mondial. Şase milioane au fost exterminaţi, iar din cele 3,5 milioane rămase, două milioane au emigrat sau au murit. Asta înseamnă că au rămas 1,5 milioane de evrei, iar asta este o tragedie nu doar pentru evrei, ci şi pentru Europa. Am văzut în recent publicatul plan strategic al UE pentru a combate antisemitismul, ei înşişi spun că le-ar plăcea să reînnoiască viaţa evreiască în Europa, ţinând cont care a fost contribuţia evreilor de-a lungul istoriei europene, în arte, cultură, filosofie, afaceri’, a explicat el.
De asemenea, a adăugat ministrul israelian pentru Diaspora, comunitatea scade din cauza asimilării.
‘Când sunt doar câteva mii de persoane, câţi oameni tineri sunt şi cu cine se vor căsători? Probabil cei mai mulţi se vor căsători cu ne-evrei şi vor dispărea, în termeni de apartenenţă la iudaism. Nu le putem oferi nimic, este propria lor decizie. Mă uit că mai sunt numai 15 milioane de evrei în lume – şapte sunt în Israel, opt sunt în întreaga lume – dar comunitatea se diminuează tot timpul’, a mai afirmat oficialul israelian.
Aşa s-a ajuns, de pildă, ca numărul evreilor români aflaţi încă în ţară să fie doar o mică parte din cel al românilor emigraţi în Israel, care este de câteva sute de mii. Nachman Shai îşi aduce aminte că în anii ’50-’60 mulţi dintre evreii români aveau ziare româneşti sau programe româneşti la radio.
‘Românii sunt acum pe deplin integraţi în societatea israeliană, vorbesc ebraică, la fel şi copiii lor, şi nu mai au nevoie de limba română. Dar dacă vorbeşti cu ei despre România vezi în ochii lor cât de mult le lipseşte ţara lor. Le lipseşte foarte mult România, este ţara lor natală’, a relatat el.
Întrebat dacă prima strategie a UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, prezentată pe 5 octombrie, va avea un impact semnificativ, Nachman Shai a răspuns: ‘Vom vedea, este un program de zece ani’.
El a remarcat ca un factor pozitiv faptul că executivul UE s-a angajat să realizeze un raport în fiecare an.
‘Vom urmări ce se întâmplă şi vom vedea dacă lucrurile progresează. Nu este numai despre viaţa evreiască ci şi despre combaterea antisemitismului. Toată lumea ştie că antisemitismul este în creştere. Este o creştere abruptă a antisemitismului în această ţară, în Europa şi în lume. În principal din cauza social media. Aceasta a devenit o platformă confortabilă şi accesibilă pentru antisemitism. Oamenii, anonim, pot transmite mesaje pe care de obicei nu le pot transmite. Traficul este atât de uriaş în social media şi ei profită de acest lucru’, a mai afirmat Shai.
