Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat marţi că presiunea pe spitale, în ciuda numărului mare de cazuri COVID, nu mai este similară cu ceea ce s-a întâmplat în valul 4, ci este mai mică.
‘Dacă ieri aveam 21 de cazuri de copii la ATI, azi avem doar 12 cazuri. (…) Nu ne confruntăm cu o explozie a cazurilor care blochează spitalele şi secţiile de terapie intensivă în cazul copiilor. (…) Sunt 337 de copii internaţi în secţii şi ieri au fost 338. Cu unul mai puţin decât în ziua precedentă, în ciuda numărului mare de cazuri înregistrate în cursul zilei de azi. Înseamnă că numărul de internări a fost echivalent cu numărul de copii nou internaţi în aceste secţii. (…) Oricum, fie că discutăm despre copii, fie că discutăm despre adulţi, vedem că presiunea pe spitale, în ciuda numărului mare de cazuri, nu mai este similară cu ceea ce s-a întâmplat în valul 4. Este mai mică presiunea pe spitale iar operaţionalizarea, în această săptămână, a celor 230 de centre ambulatorii şi foarte curând – vor intra în funcţiune centrele ambulatorii de evaluare a pacienţilor infectaţi COVID care au forme medii sau comorbidităţi şi extinderea testării – sperăm măcar la dublarea numărului de teste efectuate în fiecare zi la medicii de familie’, a afirmat ministrul în cadrul unei dezbateri organizate de ‘Salvaţi Copiii’.
El a subliniat că nu se menţin şcolile deschise ‘cu orice preţ’, însă apreciază că întreruperea activităţii şcolare faţă în faţă duce la ‘consecinţe serioase’ asupra evoluţiei copiilor.
‘Nu menţinem şcolile deschise cu orice preţ, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că întreruperea activităţii şcolare şi aşa-zisa şcoală online, că mulţi dintre copii nu au acces la şcoală în mod real online, duce la consecinţe foarte serioase asupra evoluţiei acestor copii şi lucrul acesta trebuie foarte bine înţeles. (…) Ideea pe care am avut-o împreună cu colegii de la INSP şi împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii este să găsim calea de mijloc, calea echilibrată, care să poată să ţină şcolile deschise, în aşa fel încât să nu existe niciun pericol major asupra sănătăţii copiilor şi ei să poată să îşi desfăşoare activitatea faţă în faţă cât mai mult timp posibil. Limita aceea de 75% pe care am recomandat-o pentru încetarea activităţii faţă în faţă este similară cu o recomandare din Statele Unite’, a arătat Rafila.
Decizia luată în cazul elevilor şi a preşcolarilor în contextul valului 5 al pandemiei cu noul coronavirus este una ‘justă’ în ‘interesul’ acestora.
‘Să încercăm să venim cu argumente în a combate o campanie care nu este de dezinformare, este o campanie de îngrijorare, dacă vreţi, care se referă la menţinerea şcolilor deschise în actualul context epidemiologic, eu cred că am luat decizia justă în interesul acestor copii şi în interesul viitorului naţiunii noastre’, a mai afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, luni, 17% dintre paturile destinate pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus erau ocupate la nivel naţional. Cel mai mare grad de ocupare – de 45% – se înregistra în Tulcea.
‘Ieri aveam o situaţie, la nivel naţional, în care gradul de ocupare era de 17%, deci departe de acea ţintă. Tulcea avea 45%, cel mai mare grad de ocupare a paturilor din ţară’, a susţinut Rafila.
În opinia sa, o situaţie ‘ideală’ ar fi ca testele pe bază de salivă din şcoli să se administreze începând de la copiii de gimnaziu în unităţile de învăţământ.
‘Situaţia ideală ar fi ca aceste teste (de salivă – n.r.) să se administreze sau chiar să se auto-administreze de către copii, să se poată face lucrul acesta începând de la copiii de gimnaziu. la şcoală, de două ori pe săptămână. Ar fi o situaţie în care există un control că se fac, iar copiii se pot deprinde rapid, încât să le facă corect, chiar dacă nu cadrele didactice fac acest lucru, măcar cadrele didactice pot să constate dacă este vorba de teste pozitive sau nu’, a explicat ministrul Sănătăţii.
Luni, a menţionat el, 3.000 de medici de familie semnaseră deja contractele cu casele judeţene de sănătate privind testarea în cabinetele lor.
‘Ieri, în prima zi de încheiere a contractelor, deja 3.000 de medici de familie încheiaseră contracte cu casele judeţene de asigurări de sănătate. Această extindere a capacităţii de diagnostic, de evaluare şi de tratament al pacienţilor infectaţi sperăm să nu mai ducă la supraaglomerarea spitalelor şi la un număr aşa de mare de decese similar cu cel din valul 4’, a adăugat ministrul.
