Deputatul PNL Alexandru Muraru, consilier onorific al prim-ministrului, afirmă că dispariţia Uniunii Sovietice nu a însemnat şi finalul metodelor şi acţiunilor ei, menţionând că la graniţa României se produc, astăzi, crime împotriva umanităţii, în urma invaziei ‘ilegale, neprovocate, barbare şi criminale’ a Federaţiei Ruse în Ucraina.
‘Regimurile bazate pe ideologia comunistă au produs, începând cu revoluţia bolşevică din 1917, moartea peste 100 de milioane de oameni şi subjugarea altor sute de milioane. În al doilea rând, este necesar să vedem astăzi o realitate tulburătoare: comunismul nu a dispărut, încă supravieţuieşte astăzi. Peste 1,5 miliarde de oameni trăiesc sub guverne comuniste represive în China, Cuba, Laos, Vietnam şi Coreea de Nord. Aceste cinci regimuri folosesc aceleaşi instrumente ca şi Uniunea Sovietică pentru a menţine controlul statului asupra cetăţenilor’, a declarat Muraru, joi, la cea de-a XI-a conferinţă naţională ‘Comunismul românesc’.
El a susţinut că dispariţia Uniunii Sovietice nu a însemnat şi finalul metodelor, acţiunilor şi planurilor ei.
‘În al treilea rând, asistăm astăzi la crime împotriva umanităţii la graniţa României. Invazia ilegală neprovocată, barbară şi criminală a Federaţiei Ruse în Ucraina a produs deja cel mai mare rapt teritorial şi cea mai mare criză a refugiaţilor în Europa după cel de al Doilea Război Mondial. Peste 14 milioane de ucraineni au fost forţaţi să îşi părăsească casele, iar atacurile sistematice, gropile comune, asasinatele, ororile de neînchipuit, distrugerea deliberată a infrastructurii civile au întors continentul în urmă cu 80 de ani. Toate acestea ne-au reamintit că dispariţia Uniunii Sovietice nu a însemnat şi finalul metodelor, acţiunilor, a planurilor ei, continuatorii sunt în acelaşi loc determinaţi să suprime libertatea şi să producă asasinate şi suferinţă’, a adăugat Alexandru Muraru.
Deputatul PNL a mai spus că experienţa comunismului românesc a fost ‘cea mai dură şi înrobitoare’ dintre toate statele din Europa Centrală şi de Est.
Muraru arată că România are astăzi la îndemână justiţia pentru a face dreptate victimelor memoriei acestora şi educaţia pentru ca viitoarele generaţii să nu uite ororile trecutului la 33 de ani de la Revoluţia din 1989. El susţine, însă că e necesară ‘o reţea instituţională puternică care să facă lumină în dosarele comunismului şi să redea românilor adevărul istoric’.
‘Voinţa şi puterea anchetatorilor nu trebuie să fie complexate de timp. Crimele comunismului sunt imprescriptibile de la dosarele Revoluţiei, la Revolta de la Braşov din 1987, până la crimele aparatului de securitate sau la cele din penitenciare, orfelinate sau de la frontieră. Toate au nevoie de un răspuns în faţa generaţiilor de astăzi’, a adăugat Muraru.
El s-a referit şi la ‘nostalgia comunismului’ despre care a spus că ‘este o maladie periculoasă şi molipsitoare’, calificând drept ‘un mare neadevăr’ teoria că situaţia de dinainte de 1989 era mai bună decât acum.
Daniel Şandru, preşedinte executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (ICCMER), a vorbit despre cel mai important proiect al institutului – Centrul educaţional şi muzeal ‘Închisoarea Tăcerii’ de la Râmnicu Sărat şi a precizat că instituţia pe care o conduce va utiliza cele mai noi tehnologii pentru răspândirea în rândul tinerilor a cunoştinţelor despre crimele comunismului.
‘IICCMER nu-şi propune să fie locul unde se canonizează interpretarea istoriei comunismului românesc, dar cu siguranţă va fi instituţia care va transforma volumul de cunoştinţe şi dovezi ale crimelor comunismului în instrumente de învăţare a acestora, pe care le va răspândi în rândul tinerilor, uzând de cele mai noi tehnologii şi de cele mai eficiente modalităţi de a face acest lucru. Vom fi în şcolile României, dar şi pe străzile ei în, universităţi, dar şi în mall-uri, în reţelele internaţionale de experţi, dar şi pe TikTok, căci ne propunem să ajungem atât în minţile, cât şi în sufletele tinerilor, iar prin asta să ne îndeplinim mai bine misiunea cu care am fost investiţi, anume cea de a expune crimele comunismului şi de a consolida democraţia şi libertatea în România’, a adăugat Şandru.
La rândul său, Constantin Buchet, preşedintele Colegiului CNSAS, a spus că procesele totalitare şi tentaţiile autoritare trebuie să nu se mai repete.
‘Prezenţa instituţiilor noastre, a mesajelor publice în mediile de comunicare socială, chiar şi pe TikTok, cred că ar duce la o schimbare a percepţiei, dacă nu neapărat a informaţiilor şi cunoştinţelor reale despre regimul comunist. Cred că, într-adevăr, democraţia constituţională este chezăşia nu numai a unei funcţionări mai ideale statului, ci reprezintă respectarea exprimării publice, a cetăţenilor, respectarea pluralismului a punctelor de vedere aflate în divergenţă în societate’, a spus Buchet.
Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti, a menţionat ultimele cifre ale unui sondaj din septembrie-octombrie potrivit căruia 57% dintre români consideră că în România viaţa este mai rea decât în 1989, faţă de 30% care consideră că este mai bună şi 8% care consideră că este la fel.
‘Este o distorsionare dramatică a realităţii care ne spune ceva. Deci, imaginaţi-vă că oamenii vorbesc despre o perioadă în care nu aveai pâine în România, nu aveai curent electric, era la fel de rău ca Ucraina de astăzi şi oamenii s-au revoltat pentru asta şi spun că acum, când România traversează din punct de vedere economic, al calităţii vieţii, cea mai bună perioadă a istoriei ei, este mai rău. Asta ne obligă la acţiune’, a adăugat Preda.
El a propus înfiinţarea unui muzeu al totalitarismului şi în Bucureşti, ‘o mare clădire care să amintească tuturor de ororile trecutului şi care să-i îndemne pe tineri să nu mai repete greşelile istorie’.
Mioara Anton, director adjunct al Institutului de Istorie ‘Nicolae Iorga’ al Academiei Române, a pledat pentru deschiderea arhivelor regimului comunist.
‘Nu trebuie să se mai repete experienţele totalitare. Este, aşadar, nevoie de educaţie şi cunoaşterea contextului. Este mai mult decât necesară deschiderea în bloc a arhivelor regimului comunist. (…) Statul român are, la rândul său, datoria morală să redeschidă aceste arhive pentru că în următorii 20 de ani efectele uitării vor fi ireversibile’, a adăugat aceasta.
